Atualità
Delegazion mostra gran stima per l nseniamënt dla rujenedes tla scolines ladines
USP – Tla scolina “Surëdl” te Sëlva ie ncuei danmesdì (2 auril) unit adalerch na delegazion de esperc pedagogics per mparé a cunëscer miec la maniera de lauré tla scolines ladines cun trëi rujenedes deberieda. I pedagoghes dala Franzia y dal Deutschland à abù gran stima per l servisc che l ti vën pità ai mëndri dla valedes ladines.
Feter trënta educadëures de scolines, espertes y esperc dl ciamp dla pedagogia infantila à fat l viac da de plu raions dl Deutschland y dal Elsass-Lothringen tla Franzia per mparé a cunëscer de prima persona co che l vën laurà tla scolines ladines n cont dla rujenedes. L nseniamënt de plu rujenedes te un n iede te na forma naturela de plurilinguism à descedà gran marueia y nteres da pert di vijitadëures. Tla scolines ne vëniel nia fat n nseniamënt de rujeneda tlassich, no cun nsenianc de rujeneda, no cun educadëures sëuraprò. Da cater ani vëniel laurà do n cunzet per ti nsenië ai mëndri dla scolina a desferenzië la rujenedes. La rujenedes ne vën nia adurvedes per cajo ma do n sistem che lieia n culëur a uni rujeneda. Vërt per l ladin, cueciun per l tudësc y ghiel per l talian. Do chësc sistem à la educadësses pedagogiches dla scolines ladines nstës svilupà y metù adum juesc, cianties y stories. “Chësc liam dla rujeneda cun l culëur juda ai mëndri a se rënder cont canche l vën rujenà ladin, can tudësch y can talian” à spiegà la diretëura dla scolines Edith Ploner. Esperc dl ciamp rejona de metodologies comparatives y contrastives te chël che l nseniamënt se basa scialdi sun chël che i pitli vëij per pudëi pona fé n culegamënt cun la rujeneda. La delegazion cumpanieda dal cunesciù prufessëur Otto Filzinger, espert de educazion interculturela tl’Università a Persenon, se stima dassënn co che la rujenedes vën purtedes daujin ai mëndri una dlongia l’autra. “La ne se trata nia de spartì la rujenedes - miec la cultures, ma de fé orden” à dit la vizediretëura Hannelore Insam.
La bona esperienza che ie unida fata tla scolines ladines stiza nce sun la flessibilità dla educadësses a adurvé l sistem cun culëures tlamà “Vares dl plurilinguism”. La pitla mutans y i pitli mutons ruva te scolina cun na basa linguistica te una o l’autra rujeneda. L lëur te scolina n cont de rujenedes muessa nfati unì adatà ala situazions defrënta di pitli. De utl ie te chësc cajo che la educadësses de scolina ie da tlo y dà nce inant la rujeneda tudëscia y taliana.
L nteres y la stima dla delegazion tudëscia y franzëusa ie deventei mo majeri canche i à nstës udù coche i mëndri de Sëlva sà bele dassën da adurvé la rujenedes y la bona cumpetënza dla culaburadësses. L prufessëur Filzinger à rujenà de na bona ntergrazion interculturela soirssan che mo de plu delegazions dëssa unì a cialé co che l vën laurà ti luesc ladins. Na lauda particulera à l purfessëur Filzinger fat al adatamënt ala situazion dl post y che i mëndri giapa na bona fundamënta tl’autra rujenedes zënza pierder cumpetënza tla rujeneda dl’oma.
Per l’educadësses dla scolina à la vijita purtà na sburdla de mutivazion jì inant cun lëur de gran valor per i mëndri.
as
Galaria dales fotografies
foto USP/Stuffer
