Atualità
Truepa de bona ideies pra l Di dla Scola ladina
USP - A Urtijëi iel ncuei danmesdi (10 setëmber) unì tenì l Di dla scola ladina. Passa 300 nesenianc de duc i liviei dla scoles ladines se à tëut pea truepa de bona ideies pratiches per l nseniamënt. Maestres y maestri à chëst ann nstëss prejëntà si bona pratichës, nscì iel unit a se l dé n barat de truepa bona esperiënzes. Durnwalder y Mussner à unerà l lëur de educazion tla scoles ladines.
Trëi dis dan che scumëncia l ann de scola à nsenianc giapà na lingia de bona ideies per ti ji permez a si lëur de gran valor. Te 20 tlasses dl zënter dla scoles autes a Urtijëi à maestres y maestri prejentà pratiches de nseniamënt che ti ie drët gratedes. Chësc te duc i liviei dla scola, dala scolina nchin ala scola auta. I nsenianc à abù n cunfront, à damandà particuleres y se à tëut pea na cëria de ideies pratiches. „É udù n gran nteres da pert di nsenianc y che ti savova bel a pudëi crì ora la pratiches che ti nteressea“ nscì n prim bilanz dl ntendënt Roland Verra.
Danora à l assessëur provinziel ala scola ladina prejentà ciun che ie i argumënc prinzipei dla scola che vën al mumënt purtei inant a Bulsan. „Tla proscima enes vën la reforma dla scola auta trateda te Cunsëi provinziel, me mpenierei che la segonda ëura de ladin devënte de ublianza“ à dit Florian Mussner. L'idea de n sistem de furmazion per duta la scoles tla valedes ladines ulëssa l assessëur mo lauré ora miec. Cie che dëssa avëi priorità, nsci Mussner, ie la riorganisazion dla scoles cun l fin de na majera culaburazion cun l'autra grupes de rujeneda. La trëi ntendënzes dëssa resté autonomes, ma la pert aministrativa dëssa unì metuda adum. I cuntenuc dla scola ladina dëssa unì mantenì, de chësc ie nce la Jonta provinziela a una, à segurà l assessëur Mussner.
Davia che l lëur te scola stà dassënn a cuer ai aministradëures provinziei ie nce l presidënt dla Provinzia unì a Urtijëi. Luis Durnwalder à fat n apel ala culaburazion danter sculeies, nsenianc y genitores acioche l possa unì zidlà l miec de uni sculé. Culaburazion y la bona ulentà de duc ie nce debujën per purté inant la reforma dal scola auta. Rengrazian per l lëur de gran valor che vën fat tla scoles ladines à Durnwalder nce metù a cuer che l ie debujën de nsenianc cun mutivazion, na bona furmazion y gran respunsabltà per nosc sculeies.
„Cunsicdran i problemes dla cumenanza a livel de Europa vëniel for inò sotrissà la mpurtanza dla furmazion sciche garanzia per l daunì“. Chësc pensier à l ntendënt ala scola ladinà dat pea ala maestres y maestri per l ann de scola nuef.
Sëuraprò ala „barat de bona pratiches“ à nsenianc nce pudù fé pea workshops sun teater, usc y muvimënt. Te trëi referac ie unì jit plu sot ala tematiches dla truepa stredes dl plurilinguism, descedé y sustenì creatività, y pona nce sun l mparé a n maniera scientifica. Istituzions de furmazion y cultura se à prejentà cun stonc y materiai.
La formula nueva dla Di dla Scola ladina à plajù y à abù suzés. „Chësta edizion nes a custà n grandiscimo mpëni, che ne puderon nia se mpermëter uni ann, ma cialeron nce per i proscimi ani de abiné formules inuvatives per nosc nsenianc“ à dit l ntendënt Roland Verra.
as
