Atualità
Di europeich dla rujenedes: La parola ie n liam sterch danter la persones
USP - N ucajion de chësc di ulëssans sotrissé la mpurtanza de na vijion europeica propi per cie che reverda la rujenedes. "Mparé rujenedes uel dì pudëi comuniché, pudëi ntënder y nsci se giaurì y cunëscer d'autra realteies cultureles", dij l Assessëur Florian Mussner.
"Chësc 21ejim secul ie caraterisà da n gran spustamënt y muvimënt de populazions y persones. La jënt muda plu suvënz si lëur, abitazion y sté. Chësc porta pro che la cultures y la rujenedes se mescëida. L vën a s'l dé nsci na plataforma soziela, culturela y economica sun chëla che la comunicazion y l respet ie fundamenteles per na bona cunvivënza. Sambënzënza pieta la rujenedes nce pusciblteies de lëur per nosta junëza", sotrissà Mussner.
Ie ulësse tlo tò la ucajion de rengrazië nosta istituzions - la scola y cultura ladina, l Istitut Ladin, i museums y la Università che lëura bele da plu ani te chësc spirt europeich. Pra la istituzions de furmazions toca dantaldut la scolina, ulache l vën laurà a na maniera adateda cun i trëi lingac de nosc raion, y la scola, ulache n se nuza bele da plu ani incà de na didatica ntegreda - chëst ann an oradechël metù man cun na alfebatisazion pluringuela. A chësta moda pudons pië via cun la rujeneda de l'oma y la cunlië y cunfrunté cun i autri lingac. Chësc cumporta che i pitli vën cunfrontei bele dal scumenciamënt incà cun l'autra rujenedes y che i giapa na cumpetënza bonoriva te duta la trëi rujenedes de nosta provinzia deventan nsci davierc y toleranc de viers di autri. Tla scoles autes ladines vën pona nce mo leprò l franzëus, l spanuel y l rus.
"Ma dut chësc ne fossa nia puscibl sce uniuna dla persones nteressedes ne sustenissa nia chësc troi. Tlo pënsi ai insegnanc y ala nseniantes, ma sambën nce ai genitores che recunësc la mpurtanza dla cunescënza de de plu rajunedes dlongia la rujeneda dl'oma per l daunì de nosc mutons - nosc mutuns che anconta cultures defrëntes bele da can che i ie tla scolina y che mpera nsci che l se cunëscer y pudëi comuniché ie nce n gran valor de pesc", rengrazia Mussner.
Jon inant sun chësta streda de na bona culaborazion tl respet y tla valorisazion dles rajonedes te n spirt europeich.
usp
