Atualità
Lijëndes ladines tl lëur de unì recunesciudes coche arpejon culturela
La lijëndes ladines ie tl lëur de unì recunesciudes coche arpejon culturela Unesco: de chësc iel unì rujenà n vënderdi ai 24 de mei ntan na cunferënza stampa tl Museum Ladin a San Martin de Tor.
I crëps linëusc, l Rëni de Fanes, la prinzëssa Dolasilla, Rë Laurin y si Ciadenat: cieche la Dolomites ie bele, dëssa nce deventé la lijëndes di ladins, che sta te chisc raions cun si biei crëps.
De tan inant che ie l iter n con’ dla candidatura dla lijëndes ladines coche arpejon culturela imateriela Unesco à rujenà n vënderdi ai 24 de mei l prufessëur Luigi Petrillo dla Università Unitelma Sapienza de Roma. Per l’ucajion àl nce prejentà l pruiet deberieda cun l assessëur provinziel ladin Daniel Alfreider tl Ciastel de Tor a San Martin de Tor.
Valurisé la lijëndes
D’instà dl 2022 se ova la Uniun di Ladins dla Val Badia mbincià che la lijëndes unissa valurisedes aldò de chël che les se merita. La lijëndes ie bele testemuniedes dai seculi incà tl raion dla Dolomites. Les nfluenzea nscila da zacan incà la cultura, l carater, la vijion dl mond y truep aspec dla vita da uni di di ladins.
La lia culturela dla Val Badia ova sun chëla tëut su cuntat cun l assessëur provinziel ladin cumpetënt Daniel Alfreider y l assessëur regionel ladin Manfred Vallazza. Tla persona dl prufessëur Luigi Petrillo, un di majeri esperc per candidatures Unesco a livel nternaziunel, iel unì abinà n partner cumpetënt y che sà dut ntëur nëut. L prufessëur Petrillo se à dit a una de cuordiné l pruiet de nfrusceda, tueda y nrescida, cun chël che n ulova cialé y determiné che l fossa danman criteres assé per na candidatura.
Scumenciamënt dl pruiet de nrescida d’autonn dl 2023
D’ansciuda dl ann do, tl 2023, à la Region Trentin-Südtirol y la Provinzia de Bulsan dat pro l pruiet de nrescida, nsci che n à bele scumencià a lauré d’autonn dl 2023. Danter l auter iel unì damandà ora persones che possa mustré su y desmustré, tres si atività y si nteres, coche la lijëndes ladines sibe n elemënt vif y atif dla cultura y dla identità dla populazion ladina. Da coche à sotrissà l prufessëur Petrillo n ucajion dla cunferënza stampa ie da si pont de ududa la cossa plu mpurtanta che propi tres films y ciaculedes cun la jënt ladina fóssel unit ora te na maniera tlera la mpurtanza dla lijëndes. Duta la jënt damandeda ora dëssa avëi dat cunfërma che la ova audì cuntan la lijëndes da si aves y nëinesc y da si peresc y umans y che chësta lijëndes fej ora na pert sota y autentica de si perzezion y de si sentimënt ladin.
Fé l nventar dl’arpejon culturela imateriela
L assessëur Alfreider à pra la cunferënza stampa auzà ora dut si gran respet per l lëur fat nchinamò. N mumënt mpurtant ntan la cunferënza stampa ie stata la sotscrizion dl decret per fé l nventar dl’arpejon culturela imateriela di Chemuns ladins de Südtirol tres l assessëur provinziel. N nventar che l manciova mo te Südtirol, ma che va debujën per la candidatura. Tlo laite saràl duta la formes de esprescion culturela imateriela: savëi pratich-tecnich, artejanat, crëidum populer, rituai religëusc, ert figurativa. L troi sun chël che n à scumencià a jì porta nscila bele fruc mpurtanc.
Clican chiló röiun ala verjiun originala dl comunicat stampa por visualisé imajes, documënc o video che taca lapró
USP/red/mac/dl
