Atualità

Scora / Cultura | 16.02.2004 | 13:56

La tradizion de “Ladinia“ va inant cun n var inovatif

Ast - La revista scientifica Ladinia ie inò tlo te n guant inovatif. No me l cialé ora, cun grafica nueva, ma nce n cont de direzion iel chësta ann velch da nuef. Do che dl dut. Lois Craffonara se ova cruzià per 25 ani che l vënie a se l dé chësc documënt scentifich sun cuestions defrëntes dl mond ladin ntëur l Sela, iel chëst iede stat n cumité scientifich a coordiné la publicazion. Ladinia XXVI2002/XXVII2003 ie unida presenteda n sada a Bulsan.

„Per sostituì l dut. Lois Craffonara“ te si funzion iel unì metù mpé n cumité scientifich de 11 persones che cuer de plu ciamps culturei“ à dit l diretëur dl Istitut Culturel Ladin „Micurà de Rü“, dut. Leander Moroder n ucajion dla presentazion. La publicazion de bën 430 plates ie mpartida ite te cater pertes prinzipeles. „Storia linguistica, etimologia“ se ntitulea l pert ntrodutiva, „Soziolinguistica, politica linguistica“ la sgonda pert y „Linguistica, lessicologia, dialetologia“ la terza pert. I tesc’ de ndut 19 autores esperc de bon inuem, ie tl’ultima pert dl liber dedichei ala leteratura. Presënc' ala presentazion fova danterauter nce l prof. Hans Goebl, l dozënt Paul Videsott, l dut. Eugen Trapp y l dut. Umberto Tecchiato. Cuntënt di 26 ani de tradizion de „Ladinia“ se à mustrà l Assessëur ladin dut. Florian Mussner. „On debujën de nes presenté y de purté inte nce internazionalità tla cuestions ladines y la revista Ladinia ei esprescion de chësc“ à dit l Assessëur. Sorrissà al pona nce la pluralità de vijions rapresentedes te chësta publicazion, che ie de gran mpurtanza sciche fundamënta dl cunfront scientifich. N presënza de plu esperc y rapresentanc dl mont ladin à l assessëur Mussner mo juntà la paroles “Ladinia rafurzea la fundamëntes de nosta cultura, la juda a nës rafurzé tres na miëura cunescënza de nëus nstësc per pudëi nce garantì l respet de truep d’autri“. Che chësta publicazion ie bele da cësa ti certli scientifics ora dla Talia à lecurdà l prof. Hans Goebl dl Istitut per Romanistica de Salzburg. Ël à nce sorissà che i problems y la cuestions ladines ie ntant bele cunesciudes al livel scientifich tl’Europa, 26 ani de „Ladinia“ à te chësc cajo dat n gran cuntribut. I 148 autores che à scrit te duc chisc ani, à presentà y aprofindì cuestions ladines sciche la storia, la linguistica, l’etnografia, l’archeologia, la scieza dla mujiga y la storia dl’ert arjunjan n publich da dlonch capró. Nteressei a una dla 700 copies dla edizion nueva de „Ladinia“ possa to su cuntant cun l Istitut Culturel Ladin „Micurà de Rü“ nr. de telefonn 0474 - 523 110.

OSP

Galaria dales fotografies