Atualità
Jonta provinziela: 250.000 Euro ai chemuns ladins
USP - La jonta provinziela à ncuei lunesc, 19 de mei, dat pro n cuntribut de 250.000 Euro ai chemuns ladins per adurvé la rujeneda ladina. Tla senteda iel danterauter nce unì rujenà de tan inant che la provinzia ie cun l smëndrì dla burocrazia, la stredes dala rodes, l sustëni a scoles privates y la situazion di dependënc dla posta y dla ferata.
Sce i 8 chemuns ladins dla Val Badia y de Gherdëina muessa bele fé duta la deliberes y i documënc te trëi rujenedes pona dëssi nce giapé n cuntribut per curì la spëises. Cun chësta argumentazion à presidënt Luis Drunwalder mutivà l cuntribut de 250.000 Euro ai chemus ladins per fé i documënc tla rujeneda ladina. La soma vën spartida su danter i cin chemuns dla Val Badia y i trëi de Gherdëiina tenian cont dla cumpëida dla populazion.
N pont che stà dassënn a cuer ie chël de smendrì la burocrazia tl aministrazion provinziela. I assessëures à prejentà n bilanz de tan inant che n ie y tlo à Durnwalder detlarà che n à bele fat truep. 75% dla dumandes per cuntribuc vën aldidancuei fates tres internet y suvënz ie pona mo da mandé ite i proiec cun i preventives. Documënc dal cataster y dal liber fundier (Grundburch) giapa i ufizies provinziel bele tres internet. Nce la banches y i prufescionisc possa fé na cunvenzion per giapé chisc documënc tres computer. Per smendrì la burocrazia pra la dumandes de aiuc tl ciamp soziel y dla sanità ulëssen per n auter ann ruvé tan inant che i ufizes de cumpetënza ruve permez ala nfurmazions sun la situazion patrimoniela dla families. Per pudëi realisé proiec val suvënz debujën de giapè l bënsté da de plu cumiscions. Tlo ulëssen mëter su na cumiscion che tira adum la singula decijions y fej me plu un n documënt.
La jonta Provinziela à dat pro l program dl 2008 dla stredes da ji cun la roda. L custimënt ie de ndut de 6,1 milion de Euro. Trëi capituli nueves unirà realisei tl Comunità Raionela dl Burggrafenamt. Toc nueves y puenc unirà fai ti raions dla val Venuesta, sul Brener, a Blumau y Lana. Tl raion Salten-Scilier uniral fat l toch danter Atzwang y Kollmann; te Puster danter Niederdorf y Prags.
Cun duc i assessëures a una iel nce unì dat pro che la Comunita Raionela dla Val de Puster posse fé stazions ulache l vën dat ora da maië y da bever ti chemuns de Valdaura, Welsberg Taisten y Prags. I lëures unirà fai tres la Forestela provinziela.
Ala scoles privates de rujeneda tudëscia ti vëniel dat n sustën de ndut 4,8 milion de Euro. Feter mesa la soma fova bele unida paieda ora y sën mancia mo la segonda pert che fej ora 2.713.412 Euro. Tla scoles sustenides à nce truep sculeies ladins giapà si furmazion. La majera soma giapa l Vinzentinum de Persenon cun 1.257.817 Euro. Al Franziskaner de Bulsan ti vëniel per chësc ann dat 1.147.562 Euro, al Mariengarten de Eppan 625.059 Euro, al Herz Jesu Institut de Mühlbach 582.108 Euro, ala Marienschule de Bulsan 566.195 Euro, ala scola dla Ursulinen a Burnech 544.775 Euro y ala scola Waldorf de Persenon 76.481 Euro.
Nia cuntënc ne ie aministradëures dla Provinzia de Bulsan cun la situazion n cont di dependënc dla posta y dla ferata tl Südtirol. L presidënt Durnwalder à tla cunferënza stampa do la senteda dla jonta detlarà che l ie true’ massa dependënc da oradechël che à chësta stieres te nosta provinzia. Sën iel unì dat la ncëria de analisé plu avisa tanc de dependënc che ie da oradecà, la grupes de rujeneda, sce i à l ejam de bilinguism y tan giut che i lëura bele tl Südtirol. Pernan che n avrà la analisa tla man puderan se paré a Roma che vënie tenì ite chël che la lege se damanda dai dependënc dla posta y dla ferata tl Südtirol.AS
