Atualità
Doi scoles sota l medemo tët- giaurida dla scola nueva a Urtijëi
USP - Cun legrëza à 200 sculeies y 50 maestri dl ITC Raetia y dla scola prufescionela pudù mëter man chëst ann de scola te na strutura nueva defin, cun truepa lerch y majons spezieles. L presidënt dla Provinzia y l Assessëur ladin à sëurandat la scola de 28.300 cubic. Sëuraprò à la scola nce na palestra, n’aula magna y na biblioteca.
“La strutura de lën y scipa ne ie nia mé linëusa ma la passenea ite tla cuntreda”nsci l Presidënt dla Provinzia. L sotrissea tan mpurtant che l ie nvestì nia mé tl’economia y tl soziel ma nce tla strutures per la furmazion che ie de gran mpurtanza ajache iló vëniel dat inant valores y sustënii talënc perchël dëssa sibes sculeies che maestri se sentì bën. “Cun chësta scola nueva iel unit fat zeche per i sculeies, per Gherdëina y per l daunì de Südtirol”, nsci dij l Presidënt dla Provinzia.
“La planificazion dla strutura y l frabiché ie unit stlut ju te tëmp record”, nsci l assessëur per i lëures publics. Ne se on nia mé tenì ai tëmps ma nce ai cosć udui dant. L ie stata na bona dezijion frabiché te chësta luegia: nsci ons n pitl zënter scolastich cun scoles defrëntes y n albierch per i sculeies. Chësc ti da la puscibltà a nosc sculeies de jì a scola te Gherdëina ma nce a sculeies che vën da lonc caprò, a sté da nëus.
L diretëur dl Istitut tecnich per l cumerz Otto Moling sotrissea che Urtijëi ie fortuneda a avëi na tel bela scola. L diretëur dla scola prufescionela Julius Senoner auza ora che l ie unì cialà di bujëns dla scoles. L presidënt dl Cunsëi scolastich Rudi Avi ti à fat na lauda ala scoles che lëura scialdi bën. “La strutura nueva dëssa vester na mutivazion mplu per i sculeies”nsci Avi.
Cuntënc dla strutura nueva ie nce l ambolt Ewald Senoner y l assessëura Elisabeth Bauer. “La scola ie unida fata su te curt tëmp y l ie monce unì sparanià n milion de Euro sun l priesc udù danora” spiega l ambolt de Urtijëi.
I sculeies à njinià ca de bloc pec de teater y à sunà vel pez per festejé chësc bel di. L ie nce da udëi na bela mostra de scultures.
Do la benediscion de Pater Kurt ti à l assessëur per i lëures publics sëurandat simbolicamënter la tleves ai doi diretëures Moling y Senoner.
La strutura ie danter la scola d’ert y chëla mesana ma nce sce ntëur scola via ne n’iel nia truepa lerch iel doi plazes per la pausa y tla strutura nstës iel da garat truepa lerch. Per l Istitut tecnich dl cumerz iel unit fat 10 tlasses, 2 majons per computri , na majon per la simulazion de na dita, na tlas per l nseniamënt de fisica, una per biologia, na bela majon per nsenianc y ufizies.
Tla scola prufescionela iel cater tlasses, na tlas per dessenië, una per i media, una per mudelé, n atelier, doi berstotes per ziplé, na majon per nsenianc y ufizies.
Nchinamo ova tramedoi scoles bëndebò strënt: la scola prufescionela fova monce spartida su te doi strutures. Sota tiera ite ie chëla strutures che vën nuzedes da tramedoi scoles: na biblioteca, na tlas cun 150 posć y de plu archifs sciche ënghe na palestra (15 x 27 m) y na garage cun 25 lueges per auti. La scola ie unida dessenieda da Carlo Azzolini. A cë dl proiet fova Julius Mühlögger. La dites che à laurà pea fova: “Zimmerhofer Constructions AG”, Hofer Group GmbH, Elpo Elektrotechniky Arredis GmbH.
N possa jì a ti cialé ala scola l di dla porta davierta ai 14 de nuvëmber 2008.
USP
