Aministraziun | 30.12.2009 | 16:39

Jonta provinziela: cunzescion dal strom y cuntribuc turistics

USP – La Jonta provinziela à sëurandat la cunzescions per dodesc mplanc da fé strom che fej de ndut 1.800 milion de chilowatt al ëura. Davia che la Provinzia ne ruva nia do a dé cuntribuc per nvestimënc turistics ne possel da duman nia pu unì mandà ite dumandes nueves. Chisc ie stai i doi argumënc de majera mpurtanza che l presidënt Durnwalder à prejentà do l’ultima senteda dla Jonta provinziela dl 2009, ncuei (30 dezëmber) a Bulsan.

Cunzescions per la produzion de strom

La Jonta provinziela à sëurandat da nuef la cunzescions dal’ega per 11 mplanc da fé strom che vel per 30 ani.
La SEL à venciù l cuncors per i mplanc de Sarentin (81.000.000 kw/h), Mühlen in Tauferes (61.000.000 kw/h), St. Pankraz Ulten (111.000.000 kw/h), Lappach (79.000.000 kw/h), Kardaun (622.000.000 kw/h), Pruca (56.000.000 kw/h), S.Antone danter Sarentin y Bulsan (256.000.000 kw/h), Lana (206.000.000 kw/h) y St. Walburg de Ulten (92.000.000 kw/h). I mplant de Laas (210.000.000 kw/h) ie jic ala Hydros y chël de Schnals (63.000.000 kw/h) ai Entschwerke. La sozietà SEL a nsci giapà 9 mplanc per na produzion de ndut 1,5 miliarc de kw/h. Aldò dla normatives muessa la SEL finanzië de ndut 303 milion per nvestimënc ambientei ntan i 30 ani dla cunzescion.
L ie stat l prim iede tl’Europa che chësta cunzescions ie unides dates ora aldò de n cuncors che à danterauter tenì cont de prinzipies de nteres publich, trasparënza y deguna descriminazion. Mplu iel unì tenì cont di bënsteies di chemuns che va a sëida y dla cumiscion de valutazion per l dann ambientel.
Cun duta la 11 cunzescions possel unì fat na produzion de 1,8 miliarc de kw/h y lessù muessel unì finanzià proiec ambientei per 331 milion de Euro.
Mo d’autra 4 cunzescions resta da sëurandé: sun la Töll, a Persenon y a St.Florian. Cun chëstes possel unì fat de ndut 1,137 milion de kw/h.

Cuntribuc turistics

Al mumënt iesen tl lëur de dé ora cuntribuc provinziel ala dumandes mandedes ite de nuvëmber 2005. Per sustenì nvestimënc turistics ora dl fond de rotazion iesen pra la dumandes dl 2007. Sun pruposta dl assessëur Berger ne possel per chësta rejon da duman, 31 dezëmber 2009, nia plu unì azetà dumandes nueves. Tla prima enes dl ann nuef uniral metù a jì pruvedimënc de sustëni nueves cun i criteries aldò.

Cura dla jënt de tëmp

La Jonta provinziela à destinà 183 milion de Euro per la cura dla jënt de tëmp. Feter 102 milion de Euro (56%) ie per la cures a cësa y feter 80 milion per la cures tla strutures. De ndut iel unì recunesciù 13.386 persones che à debujen de cures. 9.810 persones (73%) vën curedes a cësa. “Chësta cumpëida fej gran plajëi ajache la desmostra che truepa dla jënt de tëmp ne vën nia metuda te vel strutura ma, vën cureda a cësa” à sorissà Durnwalder.

Vöran: autarch tl strom

L Chemun de Vöran ie drët a n bon livel n cont avëi nstës energia alternativa. Per sustenì chësc bon livel à la Jonta provinziela dat pro tl plann urbanistich mo 3,5 hectar de spersa per la produzion photovoltaica de strom. L ie l majer proiet che ne ie mei unì dat pro tl Südtirol. A chësta maniera deventerà Vöran autarch tla produzion de strom.

Sustëni per nrescides

La Provinzia de Bulsan sustën cun de ndut 500.000 Euro chiche fej nrescides tlo da nëus y nce oradecà. “Te chisc tëmps nes iel mpurtant sustenì chiche fej nrescides y sustenì l barat danter d’autri stati” à dit l presidënt. A chëi da tlo che ie oradecà vëniel dat nchin a 3300 Euro al mëns. Per academics da oradecà che sta almanco cater ani tla provinzia de Bulsan iel udù dant nchin a 5400 Euro al mëns; per tei che sta me doi ani, nchin a 4700 Euro al mëns. De ndut à la Jonta provinziela dat pro 350.000 Euro per chëi da tlo che fej nrescides oradecà y 150.000 Euro per chëi da oradecà che fej nrescides tl Südtirol.


Tarifes de ferata y curiera

Acioche la jënt possa furné cun curiera y ferata al medemo priesc, ti paia la Provinzia 2 milion de Euro al ann ala ferata taliana Trenitalia. Ala sozieita taliana dla scines RFI ti vëniel paià 37 milion de Euro al ann. De ndut spënd la Provinzia 39 milion al ann che fej ora 13,5 Euro al chilometer. “Sce la Provinzia pudëssa fé dut nstës sciche tal Val Venuesta, ruvëssen ju a 10 Euro al chilometer, ma de chësc viers son mo dalonc” à dit Durnwalder.

Cuatieres per extracomuniteres

La cumpëida de dumandes de zitadins nia europes per n sustëni a paië l fit, cumpré o cumedé cuatieres ie dassënn granda y ne se lascia nia udëi danora. Per chësta rejon à la Jonta provinziela limità l tëmp per dé ju chësta dumandes dal prim de jené nchin ala fin de auril 2010. “Canche on giapà ite duta la dumandes udons sce i scioldi a desposizion basta per dutes o sce l ie debujën de fé graduatories” à dit l presidënt Durnwalder. La Jonta provinziela à per i zitadins nia europeics metù a desposizion n capitul a pert de feter 10 milion de Euro. Chisc scioldi ie unic njiniei aldò dla cumpëida di zitadins nia comuniteres ( 4,4% dla poplulazion) y la cumpëida dla dumandes (35-40% de duta la dumandes), destinan nscì l 7,8% di scioldi per sustenì custimënc per l cuatier. Nce per l ann che vën uniral dat ora al singul nchin a l plu 6.000 Euro al ann.

Zitadins dl’Europa y chëi da tlo possa dé ju la dumandes ntan dut l ann ajache tlo ie la cumpëida dla dumandes uni ann feter valiva.

Luegia per zigainer

A Pfatten, sota l autostreda, vif 47 zigaineri cun 26 jëuni sota 18 ani. Chësc raion ne ie nia adatà per via dla cundizions de sanità y nce de segurëza. La Jonta provinziela à dat pro de i spusté de viers de sud ulache l ti dëssa unì njenià na drëta luegia. L custimënt udù danora ie de 1.144.000 Euro (33% per la despuscions dl grunt y 67% per l frabicat). Aldò dl presidënt Durnwalder sëurantol la Provinzia 80% dl custimënt, l’autra pert muess unì curida dai chemuns.

Auti pra l spedel de Bulsan

La Provinzia à dat pro n’acurdanza acioche l personal dl spedel de Bulsan giape n sustëni per lascé l auto. Chi che va n vijita tl spedel a Bulsan muessa paië 1,20 Euro al ëura per lascé l auto (mpede 1,80 Euro). Do la prima ëura vëniel fat cont cun uni mes’ëura leprò.
Nchin de merz dëssa duc i autri spedei y scoles fé prupostes per na regulamentazion dla lueges dai auti per i culaburadëures. Chiche lëura manco dl 75% dl tëmp, dëssa me messëi paië mez priesc. Chësta regules ulëssen mëter a jì per duc unfat tla istituzions provinzieles.

as

Galaria dales fotografies

La Jonta provinziela de Bulsan.