Atualità

Aministraziun | 11.01.2010 | 15:08

Jonta provinziela dl 11 de jené

USP - La nrescida dla Camera de Cumerz che feter 30 chemuns, danter chisc nce cater ladins, pudëssa te 10 ani pierder truep de si zitadins ie stat argumënt de descuscion tla prima senteda dla Jonta provinziela tl ann nuef, a Bulsan. Do i doi dis de tlausura l’ena passeda, ie la Jonta jita inant cun details tecnics di argumënc bele tratei. Tla cunferënza stampa da ncuei (11 jené) à l presidënt Durnwalder nce prejënta l’idea de na zentrela de senialazion per l meltëmp, na delega de cumpetënza ai chemuns n cont de stredes ora di luesc, n plann provinziel per abiné su eghes y n servisc provinziel per mpresté rodes.

Chemuns resieia de pierder jënt?
Aldò de na nrescida dla Camera de Cumerz dëssel vester feter 30 chemuns che manacia ti proscimi diesc ani de pierder si zitadins. Danter chisc iel nce Urtijëi, Sëlva, Corvara y S. Martin de Tor. La rejons prinzipeles dëssa vester la cundizions economiches de vita y dantaprimia i priejes auc di grunc da frabiché y di cuatieres. “Al mumënt ne iel nia trupes che se n va dai pitli luesc ma nce me na pitla ndicazion ne possa nia unì tëuta ala lesiera” à dit l presidënt Durnwalder. La Jonta provinziela uel perchël n’ancunteda cun chiche à fat la nrescida per ti jì plu sot ai dac che ie la fundamënta de si previjions.

Raions dëibli de strutures
La Jonta provinziela se ova damandà dal Istitut de statistica indicatores nueves per i raions dëibli de strutures. L ie de plu caji che ie per ejëmpl stersc tl turism ma nia tla produzion. La prupostes giapedes ite ne se lascia nia adurvé per pruvedimënc de sustëni y nsci iel unì fat ora che i assessëures de cumpetënza (turism, artejanat, ndustria) dëssa nchin te doi mënsc cialé do la partizions y n cajo fé prupostes nueves. Ntant resta la partizion di raions dëibli de strutures che fova unida fata dl 2007.

Zentrela de senialazion
Sun pruposta dla Prutezion zevila provinziela dëssel unì njenià ite na zentrela de senialazion per l meltëmp. Nchinamo iel de plu istituzions publiches y urganisazions de ulenteres che tò su senialazions y dà inant nfurmazions. Chësc dëssa unì coordinà miec. Nsci dëssel tl ciampanil dla zentrela de prutezion zevila a Bulsan, ulache ie nce i destudafuech prufescionei, unì njenià ite na zentrela nueva. Chësta sarà de utl per pudëi fé n cheder dla situazion tl cajo de meltëmp o desgrazies natureles y dé inant la nfurmazion. “L ne sarà nia debujën de personal y custimënc sëuraprò” à sorissà Durnwalder.

Cumpetënza dla stredes ora di luesc
La Jonta provinziela uel sëurandé ai chemuns la cumpetënza de mantenì la stredes ora di zëntri, per arjonjer la cëses te lueges plu desman. “Mpede sëurandé 2,5 milion de Euro al ann per la manutenzion ordinera, pudëssen auzé chësta soma de trëi-cater o cin iedesc acioche i chemuns feje nce i lëures straurdineres” à dit l Presidënt dla provinzia. Dan mëter n drova chësta idea, unirala mo prejenteda al Cunsorz di chemuns. La Provinzia se cruziessa tres l Servisc de Furestela nce tl daunì dla stredes ti bòsc y sun la montes.

Plann di resservares dal’ega
L’ega di resservares vën nuzeda da bever, n cajo de meldefuech, da fé nëif o tl’agricultura, da blandé. Acioche l possa unì nuzà chësta eghes garantian tl medemo mumënt assé ega ti ruves per pësc y flora, à la Jonta provinziela fat ora de lascé lauré ora n plann provinziel aldò. Chësc plann di resservares dal’ega dëssa unì njenià n culaburazion danter la pertes nteressedes che se nuzea dl’ega. Na pruposta de chësc viers ie bele unida anjenieda dala Prutezion zevila provinziela.

Straufonghes per frabiché y lëures ala lergia
Suvënz reverda straufonghes per l frabiché o lëures ala lergia la cuntreda, i bosc, l’eghes da mont y l’urbanistica. Chiche à fat vel lëur zënza lizënza giapà pona do y do for d’autra straufonghes da paië. Te chisc caji ulëssa la Jonta scemplifiché la situazion y à perchël udù dant doi pusciblteies: na sëula straufonga che tlo ite duc i aspec o la nfurmazion al nteressà de duta la straufonghes che l giaterà da paië. Na dezijion definitiva muessa permò unì tëuta.

Servisc de mpresté rodes
Do che tla provinzia de Bulsan ie bele unì fat 460 chilometri de stredes dala roda, iel debujën de miuré la coordinazion n cont dla rodes da mpresté. La Jonta provinziela à fat ora de sëurandé n servisc provinziel per mpresté rodes tres chël che l sarà mesun cumpré na sëula cherta per duta la provinzia, mpresté la rodes ai medemi priejes y pudëi les dé de reviers te feter duta la stazions dla ferata. Aldò de Drunwalder ulëssen pona slargë ora chësc serevij nchin pra l lech dl Garda.