Atualità

Sanité / Sozial | 14.01.2010 | 13:03

Provinzia y Caritas gëura l ann europeich contra la puvertà

USP – Cumbater la puvertà y l’emarginazion ie l fin di programs nueves che ie unic prejentei ncuei (14 jené) dal assessëur provinziel Richard Theiner deberieda cun l diretëur dla Caritas diozejana y l presidënt dla Caritas dla Austria Franz Küberl. De atualità ie chisc programs nce davia che avisa te n’ena uniral a Madrid giaurì l ann europeich contra la puvertà y l’emarginazion.

N bon sistem soziel muessa – aldò dl assessëur Theiner - stravardé da puvertà. L cumbater la puvertà ie n duvier che ti toca a duta la pertes dla sozietà. Dantaprima vala de judé a chëla persones che ne vën nia piedes su dala rë soziela y interpersunela. Nce sce l sistem soziel ie mo n tan bon, ne possel nia schivé caji critics, l ie debujën de persones che juda y de chëstes nen iel per fertuna trueps. L sistem soziel ie fat a na maniera da judé persones che à debujën, ma nce da schivé puvertà danora.

Na seva de chësc sistem ie l’assegurazion soziela minima, che ie de plu pruvedimënc sciche l aiut soziel finanziel, la pension sëuraprò, l sustëni per chiche à perdù l lëur, cuntribuc per l cuatier y nsci inant. La rë per i piec caji ie l paiamënt soziel y i aiuc per l fit y l custimënt dl cuatier. Chësc ie n sustëni finanziel a tëmp, che ne vën nia dat ora automaticamënter, ma me te caji documentei de emergënza. Per na persona singula ie l paiamënt soziel 585,60 euro al mëns, per doi persones che viv deberieda 766,16 euro, trëi persones 995,52 euro y cater 1.200,48 euro. Leprò vëniel nce sëurantëut l fit y custimënc che toca leprò.

Na seva ie nce l’assegurazion de cura, data pro dl 2007 y jita n drova dl 2008 per la cura a cësa de persones che à debujen. Nchin de dezëmber 2009 iel stat 13.316 persones che à giapà scioldi per la cures. 9.810 persones vën curedes a cësa o vën menedes ti servijes per fé la cures, 3.506 vën curedes tla cëses de paussa o tla stazions de cura. Tl ann 2009 iel unì metù a desposizion n fond de cura per 187.000.000 euro.

N terzo pont ie i scioldi per la families, tlo uniral mudazions. “La families muessa unides rafurzedes, perchël ulons tré adum i scioldi dla Region, chëi dla Provinzia y chëi dl Stat” à dit Theiner. Per chësta forma de sustëni iel l ann passà unì dat ora 45.440.000 euro danter Region, Stat y Provinzia.

Tré adum y scemplifiché uelen nce tl ciamp dl’assistënza per fantulins. Aldò dl assessëur al soziel dëssel vester na luegia de assistënza per 15% di mëndri nchin a trëi ani. A chësta maniera uelen judé a ti vester a familia y lëur, ma cie che ie mo plu mpurtant per cumbater la povertà, la puscibltà che tramedoi genitores possa davanië.

L sistem soziel dla Provinzia de Bulsan ie laurà ora bën, ma mo plu mpurtant ie la persones che se cruzia dl proscimo: truepa ëiles y ëi che juda y che ne ruva nia tla lum publica, ëiles y ëi che se da ca te lies y assoziazions per servì. “Deberieda pudons ti tenì permez ala puvertà y al’emarginazion” à dit Theiner.

Un de chisc partner stersc ie la Caritas diozejana che à prejentà si programs per l ann 2010 contra la puvertà, deberieda cun l’aministrazion provinziela. „Nosta vijion – nsci l presidënt dla Caritas austriaca Küberl - ie de ne avëi deguna povertà y chësc tenian cont di 84 milions de persones tl’Europa che ne à nia l muet de ti vester a si bujëns fundamentei. Na scumenciadiva dla dlua dala scrita "Zero Poverty" dëssa mutivé la descuscion y a azions de sustëni te dut’ Europa. “Chësta dlua dëssa vester esprescion che ulon na sozietà giusta, na sozietà che cëla dl proscimo” à dit l diretëur dla Caritas Heiner Schweigkofler. Duta la persones dëssa giapé la puscibltà de na vita autonoma.