Atualità

Aministraziun | 18.01.2010 | 16:00

Jonta provinziela dà pro l statut dla “Fundazion Unesco”

USP - La Jonta provinziela de Bulsan à ncuei (18 jené) tratà la nrescida n cont di chemuns che dëssa tl daunì pierder populazion. Dat pro à la Jonta pona nce l statut dla Fundazion dla Dolomites sciche patrimone naturel Unesco. Per la vitimes dl tremot a Haiti iel unì metù a desposizion 100.000 euro. Chisc ie stai i ponc de majer nteres prejentei riesc do la senteda dal presidënt Durnwalder.

Statut dla Fundazion Unesco

Do che l ie unì metù a post cuestions de dërt, à la Jonta provinziela de Bulsan ncuei dat pro l statut dla Fundazion dla Dolomites sciche patrimone naturel Unesco. La sënta ufiziela dla fundazion metuda adum dala cin provinzies, ie tla provinzia de Belun. La sënta operativa y la ncëria da presidënt vën dates inant a rotazion uni trëi ani. L meterà man la Provinzia de Belun y pona jiran inant do l alfabet cun Bulsan. La ncëria da vizepresidënt ti spieta for a chëla provinzia che sarà la proscima a sëurantò la presidënza. L cunsëi de aministrazion ie metù adum da reprejentanc dla cin provinzies Südtirol, Trënt, Belluno, Udine y Pordennone ulache la dezijions vën tëutes cun almanco trëi ujes sun cinch. Leprò saral nce n cunsëi de direzion cun reprejentanc dla cin provinzies y dla doi regions Veneto y Friul. L statut dat pro vëija mplu nce dant n cunsëi scientifich y n aministradëur.

Da pert de Bulsan uniral metù a jì n’ancunteda de jënt dl Südtirol che ie jita a viver a Londra, ulache l unirà prejentà i cuntenuc dla Dolomites - patrimone naturel Unesco y nce l valor de retlam. N fé cont che l unirà adalerch 200 persones.

Chemuns tl pericul

14 chemuns dëssa vester tl pericul de pierder plu de 2,5% de si populazion ntan i proscimi 10 ani. Chësc ie unit ora dal’analisa plu apuntin dla nrescida dla Camera de Cumerz che fova unida publicheda tla zaites. Danterauter iel aldò de chësta nrescida nce udù dant che la populazion de duta la provinzia dëssa nchin dl 2021 crëscer dl 7% y ruvé nsci a 534.000 persones. Di 30 chemuns che dëssa manacé de pierder populazion iel me te 14 caji pronosticà de pierder plu dl 2,5%. La rejons ie aldò di esperc l fit di cuatieres massa aut, nia da lëur per chiche à studià, puecia stieres y plu defonc permez a nascites. “Ti on cialà plu avisa ai 14 chemuns te pericul y on udù che 12 de chisc fova bele unic cunscidrei dëibli de strutures y perchël iel te chisc caji bel unì metù man cun programs de svilup” à spiegà l presidënt Durnwalder. La se trata tlo de Mühlwald, Prettau, Truden, Moos in Passeier, Proveis, Schluderns, Schnals, Glurns, Martell, Ulten, Brenner, Pruca, St. Pankraz, Stilfs.

Tla senteda dla Jonta provinziela iel ncuei unì nciarià i assessëures de analisé i 14 chemuns y de purté nchin te doi mënsc prupostes per seguré la cumpëida de populazion tl daunì. De merz uel la Jonta inò traté chësc argumënt per pudëi ntervenì per tëmp.

Ncëries de lëures publics

La Jonta provinziela muessa se tenì ala normes de stat y dl Europa n cont de sëurandé lëures publics. Per chësta rejon an messù se adaté te de plu caji. Lëures per n custimënt nchin a 500.000 euro (mpede na milion) possa unì dai ora chiran ora danter cin preventivi. Tlo ne ie nia plu debujën de n collaudo aministratif. Lëures per n custimënt danter 500.000 euro y 5.150.000 euro muessa unì dai ora tres n cuncors naziunel. Per ncëries seura 5 milion de euro muessel unì fat n cuncors a livel europeich. L ne ie śën nia plu mesun che chiche pieta n piesc ora de mesura bas, vënie stlut ora dal cuncors. “N cont dla garanzia per n bon lëur tres l raport danter priesc y cualità ne ons te Jonta mudà nia” sorissea l assessëur ai lëures publics Florian Mussner.

La puscibltà de sëurandé singuli lëures diretamënter a de pitla firmes da tlo muessa mo unì purtà inant a Roma y Büssel. “Cialon de fé dut l puscibl per pudëi a chësta maniera tenì cont dla firmes da tlo” à sorissà l presidënt Durnwalder.

Aiuc per Haiti

La Provinzia de Bulsan uel jì dan ora cun n ejëmpl de solidarietà per la vitimes dl tremot a Haiti metan a desposizion 100.000 euro. La Caritas dl Austria à bele njenià n program de ntervenzion y ëssa debujën de 51.000 euro. Chisc unirà dai dala Provinzia de Bulsan. L’autra pert di scioldi unirà metui a desposizion dla Caritas de Bulsan sce l ie debujën. “Tlo vala de mëter dassënn a verda y me de dé dunfiertes a urganisazions che cunescion” à dit l presidënt dla Provinzia, juntan che mplu iesen nce anjeniei a judé pea canche la se traterà de frabiché su da nuef.

Ciofs dal marcià rëidl

Tenian cont che uni terzo ciof cumprà vën da paejes nia svilupei dl Africa y dl America dl Sud, sustën la Jonta provinziela la campania de sensibilisazion de cumpré ciofs dal marcià rëidl. “Son de chëla che l ie drët cumpré ciofs diretamënter dai paures che garantësc de zidlé ciofs zënza sfruté mutons y dërc dla persona” à spiegà l l presidënt.
N sada y dumënia 23 y 24 de jené, vëniel tl Academia europea EURAC a Bulsan tenì n cunvëni metù a jì dala Presidënzia dla Provinzia n culaburazion cun l’Uragnisazion per n mond de solidarietà OEW y de plu urganisazions.

Ntegrazion tl lëur

A livel naziunel iel na gran cumpëida de persones che vën ora de perjon y che ne abina nia da lëur. La Jonta provinziela de Bulsan à dat pro na pruposta de acurdanza per ntegré chësta persones tl lëur. Aldò de programs europeics y dl Minister a Roma iel unì laurà ora na cunvenzion danter set regions dla Talia.

Cumpëides di zënza lëur

Pra i idicatores dla persones che à perdù l lëur iel debujen de stlarì doi valores. L istitut de statistica ASTAT fej la nrescides aldò de normes europees y talianes tenian cont de duc chëi che lëura, nce chëi che lëura atonomamënter. Tlo vëniel ora che tla provinzia de Bulsan iel 2,4% zënza lëur. Aldò dl Ufize provinziel per l lëur se tratel de n valor de 4,2%. Chësc davia che te chësc cajo vëniel me tëut n cunsciderazion i lauranc dependënc che à perdù l lëur.

Cuntribuc de pension per paures

La Region sustën i cuntribuc de pension per pitli paures che à mo n lëur sëuraprò. Dal ann 2003 ie unì metù a desposizion 5,6 milion de euro, spartian su chisc scioldi sun 6365 caji. Davia che l lëur da paur porta for demanco y i pitli paures ie sfurzei a jì a lauré de plu sëuraprò, fovel dl 2008 me plu 4930 paures che à tenì ite i criteries. La Jonta provinziela de Bulsan à adatà i criteries per giapé cuntribuc per la pension a chiche davania sëuraprò 22.000 euro al ann (mpede 20.000 euro) y che à nchin a 40 cë de bestiam (mpede 35).