Atualità

Aministraziun | 01.02.2010 | 15:41

Jonta provinziela: manco paiamënc ai manager

USP – De plu nfurmazion y na regulamentazion di paiamënc pertënd la Jonta provinziela da si sozieteies externes, sciche per ejëmpl la SMG, Brennercom, SAD, TIS o BLS. Per cuatieres de persones che à manco l muët iel unì destinà 135 milion de Euro. Chisc ie stai i argumënc prinzipei che l presidënt Durnwalder à prejentà riesc do la senteda dla Jonta provinziela da ncuei, prim de fauré 2010.

Sozieteies provinzieles o a partezipazion

Reprejentanc dla Provinzia te sozieteies autonomes che ie de avëi provinziel, o ulache la Provinzia ie cunpatron muessa garantì plu trasparënza. Uni mez an muessa chisc reprejentanc purté dant al assessëur provinziel de cumpetënza na relazion. I paiamënc di diretëures o aministradëures dla sozieteies ne possa aldò dla Jonta nia vester plu auc de l paiamënt de n diretëur de repartizion provinziela. “Tlo rujenons da 4.000 a 4.500 Euro netto al mëns” à dit Durnwalder. Sce la se trata de na ncëria cun na gran respunsabltà vën chësta sëida de davani auzeda de 30%, à detlarà l Presidënt dla Provinzia. L paiamënt puderà permò unì mudà canche toma i cuntrac de ncëria.

153 milion per cuatieres

La Jonta provinziela à udù dant 153 milion de Euro per l frabiché alesirà, cuatieres soziei y aiuc per cuatieres. Me per i aiuc a paië l fit de cuatieres ie udù dant 40 milion de Euro. Spiegazions à Drunwalder pona dat n cont de jënt che muessa se spusté te d’autri cuatieres soziei. Tlo iel cater ponc de referimënt: n iede muessel vester na dumanda che n fitadin uel n mënder cuatier per chël che l paia manco fit y dal’autra pert na familia che adrova n majer cuatier. “Sce l vën pona a se l dé n spustamënt de cuatier, pona dessegur nia ora dla medema pert de zità” à dit Drunwalder. L custimënt dl trapiné paia l IPES. Sce l fitadin à n majer cuatier permez ala cumpëida de persones che vif laite y ne uel nia jì a viver ta n auter cuatier, possel zënz' auter resté te chël cuatier, ma muessa per chëla pert che l à sëuraora paië l fit provinziel y nia l fit soziel IPES.

Ejaminazion dla cunzescions dal strom

La suneria a dat la ncëira de secuestramënt dla pratighes per avëi sëurandat ala sozietà SEL la cunzescions dal’ega per fé strom. “Chësta ie na pruzedura defin normala che nes porta deguna agitazion” à dit l presidënt Durnwalder. N cont la polemica sun i priejes dl strom à l presidënt pertendù de plu obietività dala zaites: “N ne possa nia paredlé priejes per dut l ann cun pitedes spezieles che ie n pert nchinamei bele tumedes”. I priejes dla sozietà provinziela ie fai tenian cont de tarifes basses, a chëles che se à nce bele messù adaté la concurënza y dal’autra pert per garantì stabilisà. Durnwalder à sorissà che cie che la Provinzia tira ite vën pu inò dat ala populazion te forma de servijes, nfrastrutures y cuntribuc.

Cumpaniamënt de jënt de tëmp

Sun scumenciadiva de plu chemuns iel unì metù a jì cumpaniadëures per jënt de tëmp che vif dassëula. L se trata de na persona de referimënt n cajo de bujëns o n cajo de prëscia. Per chësc servisc à la Jonta provinziela dat pro na regulamentazion unitera n cont di priejes. Jënt de tëmp che ie mo drët autonoma dëssa messei paië 6 Euro al mëns, jënt manco autonoma dla prima tlas 8,5 Euro al mëns y chëi dla segonda tlas 11 Euro al mëns. Sce i cumpaniadëures se damanda de plu, muessa i chemuns curì la deferënzia de priesc.

Stazions sun la stredes dala rodes

Aldò dl program dla stazions sun la stredes per la rodes tla provinzia de Bulsan an messù cunstaté che te de plu caji ne à i patrons di grunc nia nteres de fé su zeche. D’autri, che ne ie nia udui dant ti programs fai dan 3-4 ani, ulëssa fé na stazion per pité spëisa, buandes o servijes a chëi dala rodes. La Jonta provinziela à adatà l program dla stazions tulan demez 9 che fova ududes dant y juntan cater de nueves.

Reditometro

La Jonta provinziela ie tl lëur de mëter a jì l reditometro. L se trata de n sistem per savëi l davani y l avëi de uni zitadin. Chësc ie de utl per dé ora plu saurì cuntribuc y sustënies sparanian truepa burocrazia. N fej cont de adurvé mo da 2 a 3 mënsc per anjenië chësc sistem nuef.

Program photovoltaich

La Provinzia à udù dant 20 hectar de mplanc photovoltaics sun i tëc dla cëses provinzieles. Per vester de ejëmpl adurvan energia naturela y per no se arjumé l sustëni dal Stat, iel unì dant la ncëria de mëter man cun la proietazions y la realisazion. “Cun chisc mplanc uniral fat feter 20 milion de chilovatëura” à dit l Presidënt dla Provinzia.

Raions de pericul

L Ufize provinziel per i ruves da mont sëurantulerà l duvier de fé la registrazions de ruves che toca de plu chemuns. Chësc ie debujën per pité na basa ai chemuns che muessa fé l plann di raions de pericul. Te chisc raions ne possel nia unì frabicà cëses nueves.

Suneria costituzionela

La Jonta provinziela à dat pro de ntervenì pra la suneria costituzionela per doi caji. La Provinzia de Bulsan ova fat na lege che vëija dant che pra na cava dala giara possa l material nce unì laurà y che tlo possen nce mené l material de frabiches zaredes ju a destanza de 15 chilometri. Da pert de Roma iel unì fat recurs davia che la Provinzia ne ëssa nia cumpetënza sun l trasport. Bulsan se pera da chësc recurs.

L segondo cajo reverda l Parlamënt y la toponomastica tla provinzia de Bulsan. De dezëmber fovel unì anjenià n decret de lege per tò ju na gran cumpëida de vedli decrec che fova unì fai mo dan l 1950, cun danterauter nce la nvenzions de Tolomei per i toponims. L decret che ëssa tëut l’ufizialità di inuemes taliani, ie de dezëmber pona unì fermà. Śën iel la Provinzia de Bulsan a fé recurs a chësta mudazion al ultimo mumënt fajan valëi la rejon dla valivanza dla rujenedes.

Inuem dl parch naturel

L inuem dl parch naturel “Naturpark Sextner Dolomiten in den Gemeinden Toblach, Sexten und Innichen“ ne ie nia adatà per la promozion y retlam. Per chësta rejon à la Jonta provinziela sun dumanda di chemuns, dat pro la numinazion nueva y plu curta „Naturpark der Drei Zinnen”. Tla rujeneda taliana à l parch sën inuem “Parco naturale delle Tre Cime”.