Politica | 22.02.2010 | 15:58

Jonta provinziela dà pro l program dla stredes

USP – La Provinzia de Bulsan fajerà nvestimënc per 95 milion de euro per frabiché stredes y puenc ntan l ann 2010. La Jonta provinziela à ncuei (22 fauré) dat pro l program aldò. Danter i argumënc de majera mpurtanza che l Presidënt à prejentà do la senteda iel problems de finanziamënt dl tunel dl prëner y l miuramënt dla segonda rujenedes da pert de sculeies.

Program dla stredes y puenc

La Jonta provinziela à sun pruposta dl assessëur Mussner dat pro n program de 95 milion de euro per frabiché stredes y puenc ntan l ann 2010. “La ie stleta cun lëures nueves sciche stredes de zircunvalazion, tlo saral da aspité giut” à dit Durnwalder. Per stredes nueves uniral spendù 95 milion, scebën che 87 de chisc vën adurvei per 149 lëures che à bele metù man. Danterauter uniral frabicà inant la zircunvalazion de Persenon, per chëla de Maran uniral tosc sëurandata i lëures y per Kastelbell uniral ntant me fat la proietazion. Sëuraprò al stredes y puenc nueves, à la Jonta provinziela nce dat pro 21 milion de euro per lëures de manutenzion.

Finanziamënt dl tunel dl Prëner

La provinzies de Bulsan y Trënt se damanda n’ancunteda de prëscia cun i ministri a Roma per stlarì pertendudes dala sozietà de gestion dl’autostreda. Chësta messëssa aldò de ultima nfurmazions paië danora doi miliardes de euro al’Anas per la cunzescion dl’autostreda ntan i proscimi 30 ani. Sce la fossa propi nscila ie l’Autostreda dl Prëner sfurzeda a tò ca i scioldi che la à metù da na pert per judé a finanzië l tunel dl Prëner. “L Stat muessa nes dé na resposta tlera sce l uel che vënie frabicà l tunel dl Prëner o sce la uel tò scioldi dl nord per finanzië lëures tl sud” à dit Durnwalder. L’Anas à al mumënt debujën de scioldi per frabiché l puent de Messina.
Deguna terza corsia dl’autostreda

L presidënt dla Provinzia à detlarà che la Jonta ne vëija deguna rejon per mudé la delibra n cont dla corsia de emergënza sun l’autostreda dl Prëner. Chësta corsia dëssa unì slargëda a na larghëza de 3,5 metri per garantì plu segurëza sce n muessa se fermé. “La corsia de emergënza ie per caji de desgrazia o da pudëi adurvé per astilé ora toc curc de cantieres” à stlarì Durnwalder. Na terza corsia muessa vester amaca 3,75 metri lergia y jissa a dann dla segurëza ajache l unissa a mancë la corsia de emergënza.

Miuré la segonda rujeneda

La Jonta provinziela à tëut a cunescënza che l ie na gran cumpëida de candidac che ne passa nia l’ejam de bilinguism. L bujën de miuré la segonda rujeneda à sibe la grupa de rujeneda tudëscia, che nce chëla taliana.
La Jonta provinziela uel che ti programs de cumpaniamënt di sculeies nchin a 14 ani vëniel dat pëis al dé inant rujeneda y nsenià la mpurtanza y l valor de savëi la segonda rujeneda. La Jonta à dat pro che l muessa vester i chemuns a damandé l sustëni provinziel y che ëi muessa nce se sëurantò la coordinazion. La Provinzia sëurantol l custimënt di personal fajan cont de dé ora 560 Euro al ena per uni sculé. I genitores ne dëssa nia paië de plu che 50-60 euro al’ena che i à paià nchin a śën. Te ce forma plu avisa che l dëssa unì nsenià la segonda rujeneda muessa mo studià ora. Tl 2005 ova la Provinzia sustenì i programs da instà cun 2,2 milion de euro, l ann passà an cun 4,7 milion dat ora passa mo n tant.

Sëurandé lëures publics do mestieres y loc

Doi sentënzes, a Trënt y tla Sardegna dij - aldò de Durnwalder - l medemo: Lëures publics possa me unì sëurandai nchin a 50.000 euro zënza de plu prupostes, per lëures nchin a 500.000 euro iel debujën de almanco sies preventivi, nscì sciche udù dant dal Stat y nia sciche vel regions ulëssa druché tres. Lëures per n custimënt danter mesa milion y 4,85 milions de euro iel debujën de scrì ora n cuncors, per de majeri custimënc muessa l cuncors unì scrit ora a livel europeich. Tla sentënza iel nce scrit che i lëures possa unì spartì su aldò de mestieres y do plu loc. “A chësc ulons se tenì y nscila giaurì la streda per de mëndra firmes” à dit Durnwalder. Aldò dla sentënza ie la spartizion me mesun te cër caji y cun na bona mutivazion. Da pert provinziela uelen nuzé duta la ucajions per spartì i lëures. Dal’autra pert iel tler che a scrì ora de plu lëures y a fé i collaudi saral nce de plu lëur burocratich. Debujën saral nce de na bona coordinazion danter i mestieres, can che fina un y canche scumëncia l proscimo. L resta mo da stlarì la forma per la desposizions nueves dla Provinzia. La va de tenì ite la diretives naziuneles y for ulache l se lascia, de spartì su i lëures. La varietà de pusciblteies va dala nterpretazion dla sentënza, ala normes de atrazion y la mudazion de lege.

Liber de storia nuef

Ajache la Jonta provinziela se mbincia na basa de cunescënza storica valiva danter la grupes de rujeneda provinzieles, ovela bele dan pez nciarià i trëi istituc pedagogics de fé n liber de storia nuef. “Nes stà a cuer che n tel liber de scola vënie nce azetà dala trëi grupes de rujeneda y che l devënte n cuntribut al bon cunviver dla grupes” à sorissà l Presidënt. La Jonta se à śën damanda che i istituc pedagogics debe ora chësc liber de scola mo dan la fin dl ann.

Sentënza sun cuatieres alesirei

Aldò de n magistrat dl liber fundier ne ie n cuatier dl frabiché alesirà nia plu tacà ala cundizions dl patron, sce l muessa unì vendù al lincant. La Jonta provinziela se pera contra chësta sentënza. Sce la Provinzia à paià mez l grunt y mesa la nfrastrutures primeres, muessa l cuatier resté tacà per almanco 20 ani al patron, o a n patron nuef che à la cundizions aldò. “Ne pudon nia lascé pro n tel cajo de ejëmpl che librëssa chisc cuatieres” à detlarà Durnwalder.

Servisc per tueda de storia

La Jonta provinziela à dat pro che tl’Academia Europeica EURAK vëniel anjenià ite n servisc per la tueda de storia. Tla provinzia iel truep ciastiei, dliejes, archivieis privac y d’autra funtanes storiches che ne ie nia unides analisedes. A Trënt y Dispruch iel faculteies universiteres che à sëurantëut chësc lëur, tla provinzia de Bulsan dëssel unì fat tres l EURAK.

Culaburatëures dla cëses dl parch

I 7 culaburadëures dla cëses dl parch naturel devënta culaburadëures provinziei. Nchinamo ie chisc unì paiei dai chemuns cun finanziamënt provinziel, sota la rissa ne cumporta chësta mudazion nia n majer custimënt per la Provinzia. A Sëuc dëssel unì fat su na nueva cësa dl parch naturel.

Cuntrac coletives

L Presidënt dla Provinzia à stlarì che la Jonta provinziela ova te si ultima senteda dat pro na pruposta de auzé i paiamënc di dependënc publics dl 1%. Chësc reverda per l ultimo mez ann, dal prim de lugio nchin ai prim de jené 2010 y fej ora n custimënt de 7,5 milions de euro. Sun basa de chësta pruposta possen mëter man la tratatives cun i sindacac.

Plann gestion dl’eghes

L plann dla gestion dl’eghes dat pro ultimamënter muessa unì purtà inant a livel naziunel. Bele ti proscimi dis iel na senteda de coordinazion da pert dl raion dl’Elpes urienteles ulache l assessëur Mussner dëssa defënder la delibra dla Jonta provinziela de Bulsan.

Sentënza per jita de scola

La suneria a fat na sentënza che la Provinzia muessa paië l dann per n sculé che se à fat mel ntan na jita de scola.
Per mëter a jì chësta jita de scola fovel unì nciarià n’agenzia externa. La suneria à giustificà la sentënza dijan che danora ëssen messù cialé do sce la scela ulache i sculeies ie zapei su, fova bën segura. La Provinzia fej recurs ala sentënza ajache l ne ie nia mesun cialé do sce la segurëza ie garantida te uni luech che l vën fat jites.

Custimënt dl frabiché

I valores dl “custimënt de frabiché” ne vën per chësc mez ann nia mudei. La Jonta provinziela à mantenì i 330 euro/m3 y 1.320 euro per meter cuadrat. Chisc valores vën adurvei per dé ora cuntribuc o per fé l cont de straufonghes.

as

Galaria dales fotografies

La Jonta provinziela de Bulsan;