Politica | 01.03.2010 | 15:47

Jonta provinziela dl prim de merz

USP – Ai zitadins che vën da ora dl’Europa y che ie bele cin ani tla provinzia de Bulsan ti spieta 9,11% de scioldi a desposizion per cuatieres soziei, aiuc a cumpré l cuatier y cuntribuc per paië l fit. La Provinzia ie tl lëur de anjenië cunzec de renuvamënt per de plu chemuns. Chisc ie i argumënc prinzipei che l Presidënt dla Provinzia Luis Durnwalder à prejentà do la senteda da ncuei (prim merz) dla Jonta provinziela.

Renuvé chemuns

La Jonta provinziela se à tëut dant de pité cunsulënza, furmazion y sustëni a chemuns per cunzec de renuvamënt. “Do che n à bele sensibilisà la populazion y fat d’uni sort de strutures, che va dal sport ala scoles, tëmp liede y per l’economia, iel śën debujën de miëur cuntac y na miëur culaburazion” à dit Durnwalder. N scumencerà cun n valgun chemuns per pudëi da dedò slargë ora chisc cunzet de renuvament a duc i chemuns. Proscimamënter jirà na delegazion tl’Austria bassa per studië de tei caji.

Cuatieres per nia comuniteres

I mesuns finanziei che vën metui a desposizion per zitadins da ora dl’Europa dëssa aldò dla Jonta provinziela vester n relazion danter la cumpëida dla persones (4,89%) y la dumandes mandedes ite. Sun chësta basa à la Jonta provinziela dat pro che di 140 milion de euro udui dant per cuatieres di zitadins, dëssa l 9,11% unì dai ora per zitadins nia comuniteres (cun almanco 5 ani de residënza). Chësc fej ora 12,8 milion de euro. “Cun chësta regulamentazion nueva dajons ora scialdi de manco per i zitadins da ora dl’Europa, permez ai ani passei” à dit Durnwalder. Tl ann 2008 iel jit 38 cuatieres soziei (IPES) a zitadins nia comuniteres. Dla dumandes per cumpré n cuatier iel unì azetà 21 caji de zitadins nia dl’Europa. Autramënter iel pra la dumandes de aiuc a paië l fit ulache sun de ndut 11.296 dumandes fova 3.458 de zitadins nia comuniteres. “La cuestion ie chëla che i patrons di cuatieres sfruta i cuntribuc di fitadins. L smëndri i cuntribuc fajerà perchël nce calé i priejes de afit. Per chësta rejon ie nosc fin chël de ruvé n di a tò demez defin chisc cuntribuc” à spiegà Durnwalder.

Reduzion dl IRPEF

Tres l’acurdanza nueva de finanziamënt dla Provinzia de Bulsan cun l Guviern de Roma, pudëssa la pert regiunela dl IRPEF unida tëuta demez. Dan chësta acurdanza ova l Stato udù dant na pert per la regions dal 0,9 a 1,4% y tlo da nëus oven dat pro de calculé la mëndra perzentuela. Sce l unissa tëut demez defin la pert regiunela unissel a ti mancë ala Provinzia da 62 a 65 milion de euro. Chësc smëndrimënt dla chëutes unissa spartì su danter feter 295.000 persones. “Per un che davania 1.500 euro netto al mëns, fej la pert regiunela di Irpef ora feter 20 euro al mëns. De pu iel sambën pra chëi che à n majer davani. De cunseguënza ie l tò demez chësta pert de chëuta dantaldut de utl per chëi che davania truep y chësc ne ie nia drët” à spiegà Durnwalder. La milions che unissa a mancë tla cassa provinziela messëssa unì valivedes ora lascian demez d’autri servijes. “Per chësta rejons iel per i zitadins plu de juà sce pudon mantenì i servijes” à dit l Presidënt dla Provinzia.

La reduzion dla IRAP fova bele unida fata dan l’acurdanza nueva cun l Guviern. La se tratova iló de na soma de feter 40 milion de euro che se spartësc su danter scialdi manco firmes. Per l singul ie perchël nce la defrënza de chëuta majera.

Reforma dl servisc saniter

Do che l servisc di spedei dla Provinzia de Bulsan fova unic metui adum a na sëula unità sanitera, à l assessëur Theiner ncuei fat al savëi che l fej cont de prejenté mo ntan chësc prim mez ann la segonda pert dla reforma. Na bele pert dl lëur de preparazion ie bele unida fata y tla proscima enes uelen mo lauré ora miec co la mëter a jì n cont di servijes de basa di singuli spedei y servijes spezialistics.

Program statistich

La Jonta provinziela à dat pro n program cun passa 80 nrescides ntan chësc ann. Mpurtanza ti iel unì dat ala Coordinazion dla nrescides che vën majera pert fates dal istitut provinziel ASTAT, ma nce dal WIFO dla Camera de Cumerz y dal AFI dl Istitut per la promozion di lauranc.

Servisc soziel

La Jonta provinziela à dat pro 44 stieres per jëuni che ulëssa fé n ann de servisc soziel. L vën pità de plu pusciblteies n cont de tan giut che n uel fé chësc servisc, nsci possen se de ca per 24, 16 o 8 mënsc. L paiamënt ie de 450 euro al mëns per chiche lëura 40 ëura al’ena, 400 euro al mëns cun 30 ëura al’ena y 360 euro/mëns per 20 ëura/ena.

Trasport de refudam

La Jonta provinziela à trat de reviers na pruposta de lege che ne ie doi iedesc nia unida azeteda dala suneria costituzionela. L Stat ova dat ora na normativa che ne lascia nia pro l trasport de refudam particuler da pert de privac. Autramënter permez al’autra pertes dla Talia, an tla Provinzia de Bulsan zëntri recycling y perchël iel mpurtant che patrons de pitla firmes o butëighes possa nstes de ju si refudam speziel zënza tò na firma spezialiseda. Per arjonjer mpomo chësc vëniel nciarià la cumiscions di 6 y di 12 de lauré ora na norma de atuazion aldò.

Strutures per mëndri tla firmes

La Jonta provinziela à dat pro mudazions tl sustëni strutures per mëndri tla firmes. Custimënc dla strutura y dl servisc ulache i mëndri possa sté ntant che i genitores lëura, muessa l chemun sëurantò 20% y la Provinzia l 26%. La pert che resta muessa unì curida dala firma y dala families. “A chësta maniera vën la families a paië de manco” à dit l Presidënt dla Provinzia. Nchinamò paiova la Provinzia l 33% dl custimënt, firma y familia se spartiva su l’autra pert aldò dl davani.

Instà di mutons

Per programs da instà per mutons da 3 a 14 ani possa chëst ann sibe la lies che nce i chemuns damandé n cuntribut provinziel. Da n auter ann inant dëssa chësc me plu vester mesun per chemuns. La Provinzia paierà l custimënt dl personal, che sarà de 600 euro per cumpaniadëures ntan dut l di y 400 euro per chëi che lëura mez l di. Sce l vën nce pità programs de rujeneda, paierà la Provinzia 20% sëuraprò.

as

Galaria dales fotografies

La Jonta provinziela de Bulsan;