Atualità
Sparanië energia: diretives provinzieles nueves de suvenzion
USP – Se nuzé dl’energia cun fundamënt, ressanamënc energetics y svilupé l’energia da adurvé plu suvënz: chisc ie i ponc zentrei dl pachetl nuef per defënder l tlima, dat pro dala Jonta provinziela. “La diretives de suvenzion nueves”, nsci l assessëur provinziel Laimer, “dëssa fé deventé la provinzia de Bulsan n KlimaLand”.
“La provinzia de Bulsan ie bele a n bon livel, ma l ie mo truep da fé” à detlarà l assessëur provinziel per l ambient, tla cunferënza stampa, ncuei (11 merz) a Bulsan. Njeniei per l daunì uel di che te n ann possel unì lascià jì tl’aria 2 tones de anidrida de carbonium per persona. Tl Südtirol ie cun 5,4 tones – permez ala 20 tones dl USA – a n bon pont, ma l muessa mo smëndrì plu dl mez. Tl ann 2009 ie la pert de energia da pudëi mo adurvé, zënza calculé l muvimënt sun streda, stata de 56% de duta l’energia adurveda. Nchin dl 2020 dëssel unì arjont l 75 percënt.
Da canche n à metù man cun la suvenzions per pruvedimënc che fej sparanië energia, l ann 1983, iel unì tëut tres 56.600 dumandes y dat ora cuntribuc per 500 milion de euro. “Cun chisc aiuc ons metù na fundamënta per l bon livel che on arjont aldidancuei y per la cuscienza per l ambient” à dit Laimer. L Südtirol ie nce danora tl parëdl europeich per la cumpëida de coletores dal surëdl: tla provinzia de Bulsan iel 400 metri cuadrac per zitadin, permez ala media naziunela, che ie cun 27 metri cuadrac, scialdi plu bassa.
Cun la diretives provinzieles nueves ne uelen nia me sustenì pruvedimënc singuli, ma plu che auter suvenzions genereles acioche la cëses fates su dan l 12 de jené 2005 possa unì purtedes al livel de Cësa tlima “C”. Iust tla vedla cëses iel mo gran potenzial per sparanië energia. Cun la diretives nueves vëniel nuzà miec i cuntribuc y smendrì l tëmp de aspité. La Provinzia paia 30 percënt dl custimënt recunesciù.
Per la dumandes dates ju dan l 14 dezëmber 2009 ne se muda nia. Da chësta data nchin ai prim de merz de chëst ann, vëniel dat cuntribuc provinziei sce la cësa arjonj l livel de cësa tlima “C”. Pra cëses nueves, cun cunzescion de frabiché do l 14 dezëmber 2009, vëniel damandà nchinamei l livel cësa tlima “A”. Da chësta regula ne ie nia tuchei i coletores dal surëdl de cëses defendudes per ensamble o che ne possa nia unì zaredes ju.
Pra mplanc de sciaudamënt a energia da pudëi mo adurvé vëniel dat cuntribuc per sistems automatics cun biomassa, a lënia o pumpes per l ciaut da fonz su. N’autra categuria ie i mplanc a surëdl termics che vën adurvei per l’ega ciauda, sciaudamënt zentrel o per sferdé. Suvenzions dala Provinzia de Bulsan giaten nce per mplanc fotovoltaics, mplanc a vënt per cëses zënza strom, mudé vieresc de cëses defendudes da ensamble che n ne possa nia zaré ju, sistems per nuzé l ciaut de mplanc da sferdé, sciaudamënc a destanza y studi da fatibltà, sciche cunzec energetics per chemuns o firmes ndustrieles.
Nfurmazions y documentazions per cuntribuc giaten tl Ufize provinziel per sparanië energia, streda Mendel 33 a Bulsan; telefonn 0471 414720, e-mail energieeinsparung@provinz.bz.it, web www.provinz.bz.it/wasser-energie
as
