Atualità

Politica | 29.03.2010 | 15:11

Jonta provinziela dl 29 de merz

USP – I obietives dl’Aministrazion provinziela de sparanië ie unic arjonc. La Jonta provinziela à ncuei (29 merz) dat pro che de crì manieres nueves per pudëi mo sparanië ti medemi ciamps. Do la senteda dla Jonta à l presidënt prejentà la dezijions de majera mpurtanza, danter chëstes nce co jì inant cun la reforma dla scoles autes dl Südtriol y canai de televijion nueves che sarà da udëi tres la RAS. Danter chisc nce la Televijon Rumacia tla cualità HD.

Sparanië custimënc

La cumiscion per sparanië custimënc dl’Aministrazion provinziela à prejentà ala Jonta provinziela n rendicont positif. N ie stai boni de smëndrì l custimënt dla cunsulënzes de 8,5% jan ju da 12,9 milion a 11,8 milion de euro. I servijes de nfurmatica iesen stai boni de tré adum te majeri cunzec. La pert burocratica per paië ora cuntribuc provinziei ie unida fata tres vies digiteles. N cont de personal se oven tëut dant de smëndrì 300 stieres te cater ani. “Ncuei ons udù che on smëndrì 325 stieres” à dit Durnwalder. L custimënt per la trasfertes ie unì smëndì de 8,1%, dajan ora 6,8 milion mpede 7,4 milon de euro al ann. Mpede cumpré i auti de servisc vëniel mprestà i auti tres sistem leasing. Nce per chëst ann uelen se tò dant de sparanië custimënc. “Lascion lauré ora manieres ueves per pudëi mo sparanië ti medemi ciamps” à dit l Presidënt dla Provinzia.

Reforma dla scola auta

La lege sun la reforma statela dla scola auta ie unida firmeda dal Presidënt dla Republica y unirà tosc publicheda. Da chësc mumënt à la Provinzia 6 mënsc dl’aurela per fé adatamënc. La Jonta provinziela à ncuei dat pro la cundizions cheder prejentedes dai assessëures ala scola, Mussner, Kasslatter Mur y Tommasini. La se trata dla tipologia de scola y la manieres de valutazion. Co che la scoles vën spartides su tl raion provinziel unirà permò tëut tres dala jonta provinziela ti proscimi mënsc. Dant uniral mo damandà na tëuta de posizion ala Cunsulta di chemuns, rujenà cun la scola, l’assoziazions y i sindacac. Nchin de juni dëssel unì purtà chësc argumënt mo n iede te Jonta provinziela, pona de lugio tla cumiscion per lauré ora la lege y nchin de setëmber te Cunsëi provinziel.

Televijion Rumancia tla cualità HD

Cun la trasmiscion digitela di programs de televijion à la RAS la puscibltà de mandé inant mo doi canai cun cater programs al iede. Nchin a mez mei muessel unì tëut la dezijion ciun programs mandé inant, per no pierder chësc dërt. La Jonta provinziela à dat pro che l dëssa nce unì mandà ora la televijion Rumancia tla cualità HD. Chësta fej pert de n pachetl dla televijions svizres. Tla cualità HD uniral nce mandà ora l ORF 1 y l ORF 2. Programs nueves da udëi tres la RAS ie l program tudësch y franzëus ARTE l prim program dla BBC. Un n program vën tenì liede per pudëi mandé ora nfurmazions turistiches dl Südtirol n cont de manifestazions, cultura y tëmp liede.

Cunzet diretiv provinziel

La Jonta provinziela se damanda che l Eurac porte dant nchin ala fin de setëmber na pruposta per n cunzet diretiv per la Provinzia de Bulsan. Da feter doi ani aspieten bele na basa de descuscion, che ne mo nia ruvà. “Ne pudon nia udëi danora i bujëns dl daunì, ma ulon avëi n cunzet per 10-15 ani” à sorissà Durnwalder. Pernan che n arà la pruposta su mëisa uniral rujenà cun i chemuns y la istituzions dan l prejenté mo nchin ala fin dl ann al Cunsëi provinziel.

Data per seguré zisternes

La data per seguré zisternes dal gasuele ne vën nia spënta. Aldò de n decret provinziel dl 2008 à 137 patrons dala pumpes dal penzin fat n parëi dopl a si zisternes. Chësc ie unì damandà per seguré l ega de sofonz y l grunt. Me 13 patrons a plu iedesc damandà che la data per mëter a post la zisternes vënie spënta de doi ani, nchin a canche i gran destributëures muessa fé l medemo lëur. La Jonta provinziela à fat ora de nia spusté la data y de fé paië la mëndra straufonga, che ie de 150 euro. Leprò uniral nce fat al savëi la data nueva per canche i lëures muessa vester finei. “Spënjer la data, ne fossa nia stat giust de viers de chëi che à fat si duvier” à dit Durnwalder.

Radio privac

L Guviern talian ova fat al savëi de ulëi tò demez i cuntribuc per radio privac, mantenian purempò i cuntribuc per la stazions radio di partic. A Livel provinziel iel bele na lege aldò de chëla che la Provinzia pudëssa judé inant i raidi privac. “Danora messons mo udëi sce i cuntribuc dl Stat vën veramënter tëuc demez, davia che l guviern de Roma ie de chësc viers unì metù sot a prescion” à dit Durnwalder. La Jonta provinziela segurea de tò pruvedimënc sce i cuntribuc dl Stat vën propi straichei. L ne sarà nia cuntribuc ala medema maniera, co che n uel abiné la soluzion cialeran permò canche la ie tan inant.

Culaburazion de svilup nternaziunel

La Jonta provinziela à dat pro diretives per la culaburazion de svilup nternaziunel. Al ann vëniel dat ora feter 2 milion de euro, nchin al 20% puderà unì adurvà per campanies de sensibilisazion tres comunicazion y azions. I raions de ntervënt resterà l Africa cun Burkina Faso, Uganda o Kenja. L’Europa dl Est cun Romania y Bulgaria sarà ënghe raions sustenì deberieda cun l’America dl Sud, dantaprima la Bolivia y l’Argentina. La cumiscion de cumpetënza valutea n iede la dumandes mandedes ite y pona unirà fat l proscimo program.

Finanziamënt per l Istitut Fraunhofer

L istitut de inuvazion de gran inuem Fraunhofer cun 15.000 culaburadëures te dut Europa, uel giaurì na filiela a Bulsan. Te tëmp de trëi ani à la Jonta provinziela udù dant n sustëni de 3,4 milon de euro. Per l ann 2010 ie unì dat pro 1,394 milon de euro.