Atualità

Politica | 10.05.2010 | 14:51

Jonta provinziela dl 10 de mei

USP – Na cumiscion tecnica metuda su ncuei dala Jonta provinziela, dëssa lauré ora soluzions per arjonjer la cëses ti mëndri luesc cun l internet debota. L sistem de graudatories per nsenianc de scola dëssa unì unificà danter la trëi grupes de rujeneda. Chisc ie stai i argumënc de majer nteres prejentei ncuei, 10 de mei, ai media do la senteda dla Jonta provinziela.

Internet debota ti mëndri luesc

La Jonta provinziela à metù su na cumiscion tecnica per lauré ora soluzions de culegamënt dl internet debota cun i mëndri luesc. Cumpunënc dla cumiscion ie l assessëur de cumpetënza Florian Mussner deberieda cun i tecnics provinziei Kurt Pöhl, diretëur dla repartizion per nfurmatica, Marco Springhetti diretëur dl ufize per nfrastrutures y Patrizia Nogler diretëura dl Ufize de urganisazion. La Provinzia à bele proietà y n pert realisà i culegamënc de fibra otica tla valedes. Sun pruposta dl aministradëur dla Telecom Franco Barnabé uelen muever na culaburazion danter Telecom Italia y la Provinzia de Bulsan per arjonjer tres ondes radio nce la cëses ora di zëntri.

Unificazion dla graduatories di nsenianc

Nsenianc dla scoles elementeres, mesanes y autes dla trëi grupes de rujeneda dëssa giapé la medema sort de graduatories. I assessëures provinziei à nce unificà la graduatoria a livel de direzion y de ntendënza. I criteries unifichei y me na sëula graduatoria per grupa de rujeneda jirà n dorva cun l ann de scola 2011-12.

Varietà di media: sustëni provinziel

Davia che l Guviern talian a straicà i cuntribuc ai radio privac per cumpré la nfurmazions dal’agenzies, sëurantol la Provinzia de Bulsan chësc sustëni. Aldò dla lege provinziela sun i radi uniral paià ora de ndut feter 400.000 Euro al stazions privates. I scioldi unirà tëuc ora dl fond de resserva. Davia che la lege provinziela reverda la mendranzes de rujeneda, possel ntant me unì sustenì i radi de rujeneda tudëscia y ladina. I assessëures à nce fat ora de studië pusciblteies de slargë ora chësc sustëni per judé a mantenì la varietà di radi tla provinzia.

22 milion per studënc universiteres

La Jonta provinziela à dat pro 22 milion de euro per sustenì studënc universiteres. Per 1.658 studënc che studieia oradecà iel udù dant borses de studi da 5.300 euro (feter 9 milion de euro) y per 633 che studieia tl Südtirol, borses per de ndut 3,67 milion de euro. L’urganisazions per studënc giaterà 600.000 euro y per paië de reviers l’iscrizion universitera ie udù danora 1.700.000 euro. Per judé a paië la majon te na cësa di studënc, à la Provinzia udù dant 1.800.000 euro. Da nuef iel unì regulamentà i cuntribuc de viac per unì a cësa a lité. La Provinzia paierà l 60% dl cherta dla ferata unfat da ce paesc che l studënt studieia. Per chësc sustëni iel udù dant 400.000 euro. Per l ultimo iede ulëssa i assessëures paië ora cuntribuc a studënc che à bele finà de studië y che fej mo la pratica per l ejam de stat.

Culegamënt per l Überetsch

La segonda pruposta de culegamënt danter l Überetsch y Bulsan, che ie stata argumënt ti media, ne ie mei unida nunzieda tla Provinzia. L ie unì rujenà de na furnadoia dla firma Doppelmayr che dëssa custé ntëur 60 milion de euro. De chësc proiet ne iel nia unì rujenà cun vel assessëur provinziel y nianca unì dat ju velch ti ufizies dla Provinzia. “Ne possi nia me nmaginé che na firma seria sciche la Doppelmayr lëure ora n tel proiet zënza tò su cuntat cun la Provinzia” à dit l presidënt Durnwalder.

Sustëni ai parcs naturei

Per i lëures che vën fai ti parcs naturei à la Jonta provinziela dat pro 2,5 milion de euro. 282.000 euro giapa l parch naturel Scilier-Rosengarten, 490.000 euro l parch Texelgruppe, 380.000 euro l parch Puez-Odles, 502.000 euro l parch Fanes-Sennes-Braies, 223.000 euro l parch naturel Trudner Horn, 235.000 Euro l parch Dolomites de Sexten y 474.000 euro al parch Rieserferner-Ahrn.

Liec per Deutschnofen

Aldò dl proiet de svilup se à l chemun de Deutschnofen damandà de pudëi anjenië mo 1100 liec turistics, 700 tres ngrandimënt dla strutures y 400 te strutures nueves. La Jonta provinziela à dat pro che l puderà unì fat de ndut 800 liec nueves da fité.

Trasport de refudam da tuesse

La Jonta ne la zed nia tla cuestion de abiné na soluzion al trasport de refudam da tuesse. Sciche l ie bele unì fat al savëi ne iel nia da se nmaginé che n friser che à bombules dal spray uetes o n paur che à canistri dal tuesse uec, muesse nciarië na firma spezialiseda per l trasport nchin tl’abineda de Recycling. La regulamentazion dla Provinzia ne ie nia unida azeteda dala suneria costituzionela y nsci ie la Provinzia stata sfurzeda de se adaté ala norma statela. “Ncuei ons fat ora che nosta regula ne vel nia per i proscimi 6 mënsc, ajache speron de pudëi ntan se la fé ora cun Roma” à dit l presidënt dla Provinzia.

Tofles de nfurmazion per l solarium

I dutores dl Unità sanitera dij che l solarium pudëssa purté l crëibes ala pel. La Jonta provinziela à sën dat pro na regulamentazion nueva che vëija dant na furmazion de 30 ëura y trëi mënsc de pratica per l personal de solarium te strutures daviertes al publich. Tl cajo de hotiei che pieta l solarium me a si tlienc, ne iel nia debujën de chësta furmazion speziela. Te uni cajo muessa unì njenià tofles de nfurmazion per fé al savëi dl pericul de crëibes ala pel.