Atualità

Desvalì | 14.06.2010 | 10:49

Studi sun i jëuni 2009: segur de sé, cuscienza de familia y desfidënza

USP – L cheder che l studi dl Istitut de statistica ASTAT dà di jëuni mostra su segurëza de sé, cuntentëza cun cuntreda y bënsté, valores de familia, ma nce desfidënza permez a fulestieres y na sfida de vieres dl daunì.

L studi dl ASTAT sun i jëuni ie una dla nrescides plu zentreles dl ann. Ntan l instà passà fovel unì damandà 1100 jëuni sun argumënc defrënc, sciche la cunsciderazion de sé nstësc, la familia o l cumpurtamënt tl tëmp liede, te situazions resiedes, amor y sessualità. “L studi ie na fundamënta mpurtanta per dezijions politiches che reverda i jëuni y l daunì de nosta provinzia” à detlarà i assessëures ai jëuni Mussner, Kasslatter Mur y Tommasini pra la prejentazion a Bulsan. L ie duvier dla politica a mëter a jì la cundizions per l svilup di jëuni a na maniera che i possa deventé zitadins critics che stà sun si giames. Debujën iel che i granc vive dant chël che i se aspieta dai jëuni: nsci l pensier di assessëures provinziei.
De bon uedl vëij l assessëur ladin l utimism di jëuni che vën mustrà su tres l studi. “Da chësc pudons nëus granc se tò n ejëmpl” à dit Mussner. De mpurtanza particulera iel aldò dl assessëur, che l ti vënie dat inant valores ai jëuni. “Messon ti mustré ai jëuni che valores sciche toleranza, l vester davierc y l respet ie cool” à sorissà l assessëur ladin, fajan referimënt che i jëuni ie na priorità per la Jonta provinziela y che duta la nvestizions te chësc ciamp, ie nvestizions tl daunì.

L studi sun i jëuni 2009 dà n cheder lerch de chëi dai 12 ai 25 ani tla provinzia de Bulsan. N cont dla cunsciderazion dla familia iel unit ora che i jëuni sciazea dl pere che i possa se lascé sun ël y che l sustën si mutons economicamënter. Sies sun diesc jëuni se stima dl’oma che la fej i lëures de cësa. Cie che ne ti plej nia ie che i genitores se ficia massa te cuestions di mutons y che i uel for avëi rejon.

Tl zënter dla vita di jëuni ie i cumpanies, majera pert dla medema grupa de rujeneda. L dà tl uedl che i jëuni dl Südtirol à na posizion de destanza permez a imigrei. L studi mostra dal’autra pert nce che i se ruva plu daujin sce i ruva n cuntat cun imigrei y à cumpanies fulestieres. Te chisc caji iesi culturalmënter plu davierc.

N cont de sanità ie feter duc cuntënc. Na defrënza iel danter mutans y mutons n cont dla cunsciderazion de si corp. Scialdi plu mutans ie melcuntëntes de si pëis, scebën che de plu mutons à la tendënza de vester massa grosc. “Tlo se mostra la prescion dla cumenanza che pëisa sun l’ëiles n cont dl cialé ora y dl vester megres” sorissea i autores dl studi.

Cie che ti fej plu cruzi ai jëuni ie la prescion de prestazion, mo dan la tëma dl daunì, l vester melcuntënc y dassëui. La mutans ie scialdi plu melsegures scebën che i mutons schiva la respunsabltà y se fej de majeri pensieres sun l senificat dla vita.

Tl tëmp liede ie l se ancunté cun cumpanies la cossa de majera mpurtanza. L computer vën mo dant l jughé ala lergia o l liejer. L nteres politich y l se dé ca ne ie nia granc. I jëuni ie cuntënc cun la cuntreda, pusciblteies de fé sport y l bënsté. Sun la dumanda do prioriteies che la politica dëssa avëi, iel gran pert unì respundù cun cuestions de segurazion soziela. L ambient ie scialdi per ëi scialdi manco mpurtant.

L prim fin dla vita ie per majer pert l avëi nstës familia cun mutons, mo dan l suzes tl lëur, na stiera segura y l ulëi mparé a cunëscer l mond. N cont de risich à l ASTAT analisà sce i jëuni à tendënzes viulëntes per ressolver problems: jëuni cun genitores agressives, tënd nce nstës ala viulënza. I jëuni fuma de plu y de chëi che bev alcol, ie feter 9 sun 10 stai almanco un n iede ciocs. Truep jëuni cunsuma tabach y alcol, nia nscila ne iela pra da d'autra sustanzes de dependënza.

N cont de amor y sessualità ie la mutans plu abenëura madures, se lascian ite plu abenëura te n raport cun n partner plu vedl. Permez ai studi ti ani passei, ie unì a lum che pra l prim raport sessuel vëniel dant majera mpurtanza a prevenzion. Passa l 90% di jëuni damandei se nuzea de n mesun de perevenzion, majera pert n condom.