Atualità

Desvalì | 07.09.2010 | 10:35

Giorgio Moroder danter la persunaliteies cun la majera uneranza provinziela

USP – “Te nosc tëmps ie valores de gran mpurtanza y un di valores plu mpurtanc ie la recunescënza”. Cun chësc pensier à la Jonta provinziela sëurandat la bedaia dla Provinzia de Bulsan sciche sëni de recunescënza a dodesc persunaliteies. Danter i unerei iel nce Romano Prodi, Franz Fischler y Giorgio Moroder.

La majera recunescënza dla Provinzia de Bulsan fova da doi ani unida sëurandata l prim iede sciche rengraziamënt a persunaliteies che à se à fat meric per la provinzia da ora dla provinzia. N dumënia, 5 de setëmber, avisa 64 ani do la sotscrizion dl cuntrat de Paris, ie chësta recunescënza unida sëurandata per l segondo iede.

“L’autonomia nes ie nia unida duneda da n di al auter, ma l ie l resultat dl mpëni de truepa, truepa persones” à dit l presidënt Durnwalder. La ulentà di zitadins de mantenì la grupa de rujeneda ie stata la majera forza che nes à purtà l’autonomia. “Chësta ulentà dassëula ne ëssa mei bastà, l ie stat debujën dl’Austria y dl sustëni de forzes democratiches tla Talia” à spiegà Durnwalder tl Ciastel Tirol. Sëuraprò an tl Südtirol pudù se stizé sun amics ora de plu ciamps che à sustenì la provinzia, “y chësc te tëmps te chëi che nëus ne fan nia boni de nes judé dassëui” à dit l presidënt dla Provinzia.
Dodesc de chisc amics à śën giapà la majera recunescënza dl Südtirol sciche sëni de rengraziamënt a inuem de duta la populazion.

Nce sce chersciù su a Urtijëi, se à Giorgio Moroder fat inuem oradecà: cun 33 ani n iede a Minca y cin ani do riesc a Los Angeles. L scritëur y produzënt de mujiga vën cunscidrà l nventeur dla mujiga eletronica-disco cun l Synthesizer. Chësta nvenzion à caraterisà la mujiga di ani 80. Giorgio, plu da giut tlamà Hansjörg da Scurcià, vën udù sciche pere dla „Dance music“ a livel mundiel, ël à crià la fundamënta per mujiga disco, techno, house, dubstep y trance. Danter si pesć iel 150 plates d’or, Golden Globes, Grammy y trëi Oscar (1979, 1983 y 1986). „Me puecia persones de chësc pitl Lond à arjont n inuem cunesciù sëura la sëides ora, perchël ons mo n majer stolz per chëi che ie stai boni de chësc“ à dit l presidënt dla Provinzia. Südtirol ti à for cialà do ala cariera de Moroder, à dit l presidënt dla Provinzia, sorissan che la uneranza ne ti vën nia me data per l suzes tla mujiga. „La uneranza vën nce data ajache Giorgio Moroder ie for restà un de Südtirol cun cuntac tl Südtirol“ à dit Durnwalder.

Tl Ciastel Tirol ie nce unì unerà Romano Prodi presidënt dla cumiscion europea ti ani 1999 nchin 2004 y presidënt di ministri dla Talia (dal 1996 al 1998 y 2006 al 2008). Chësc davia che cun Prodi iel stat mesun ngrandì l’autonomia. “Cun ël ons laurà tl cunzet de n’autonomia dinamica, n svilup che ne se fërma nia cun l finé dl stritoz, ma che se adatea for inò ala cundizion nueves” à dit Durnwalder. Prodi à te si gran ncëries for scutà su i bujëns dl Südtirol y crì soluzions.

Franz Fischler à purtà inant l lëur da paur tla montes a livel de Brüssel. Dal 1995 nchin al 2004 ie stat cumisser dl’Europa per l’agicoltura y vën cunscidrà autor dl “Agenda 2000” cun chëla che l ie unì refurmà la politica agrara dl’Europa. “Fischler à ntegrà cunzec che tën cont dl daunì y per ejëmpl l balanz di svantajes naturei te chësta politica – cunzec che juda a sëuraviver ai paures da mont dl Südtirol.

Herbert Batliner ie aucat, finanzier y macen. Ël à sustenì dassënn na lingia de proiec tl Südtirol, danter auter la fundazion dl zënter de documentazion per mendranzes y dërt de autonomia tl’Eurac. “Batliner à lascià tò pert d’autri a si avëi zënza se lasce mëter tl zënter dl nteres” à dit Durnwalder.

Henri Chenot à dan 36 ani fat su n palaz dla sanità a Maran che tira mo for truep gesć. Dan doi ani al giaurì n labor de tueda a Bulsan per svilupé prudoc naturei de alimentazion, cosmetica y sanità. Chenot à cuntribuì che l turism de Maran ne ie nia jit do ju.

Thomas Gruber ie dal 2002 Ntendënt dl Bayrischer Rundfunk y à judà a dé usc al Südtirol oradecà. I media possa judé dassënn che n pitl Lond ne vënie nia desmincià.

Tl parlamënt dl’Austria y ministra al’istruzion ie stata Hilde Hawlicek. Ëila à judà dassën al Südtirol te cuestions de furmazion.

Franz Matscher ie stat diplomat dl’Austria y cumëmber dla delegazion tla descuscions sun l Südtirol tla reunion dla Union dla nazions UN y giudesc tla suneria europea per dërc dla persona. Matscher ie stat cunsulënt per l Südtirol te cuestions cun l’UNO, la normes de atuazion per l pachet o la ntegrazion per la defendura dla mendranzes tla costituzion taliana.

Alois Partl ie dal 1970 stat te Jonta dl Lond Tirol y dal 1987 nchin al 1993 presidënt dl Lond Tirol. Ël ie stat danter la persones zentreles dl’atività dl Arge Alp zënza cunscidré sce la soluzions va a bën dl Tirol dl sud, nord o est.

Dal 1995 ie Josef Pühringer presidënt dl Oberösterreich y per l Südtirol n partner da pudëi se n lascé canche la se trata de culaburazion tl cunsëi europeich dla regions.

A cë dla tupes di alpini a Bulsan fova l generale Ivan Felice Resce. Ël ie stat danter la persones de referimënt tl barat danter provinzia y Minister per la defendura che vëija dant che la Provinzia frabica cuatieres per i saudeies y giapa lessù puscions te dut Südtirol.

Presidënt da fundazion Messerschmitt, la majera fundazion tudëscia per l mantenì monumënc ie Hans Heinrich von Srbik. Chësta fundazion à sustenì truep proiec tl Südtirol.