Atualità
Cunvëni sun la migrazion y ntegrazion: tre ite y respunsabltà
USP – Co tre ite migrei tla cumenanza y sustenì l sëurantò de respunsabltà: chësc ie l argumënt de descuscion pra l 4. Cunvëni Arge-Alp sun la migrazion y ntegrazion. L cunvëni ie unì giaurì ncuei (14 utober) a Persenon.
I trëi dis tl Forum de Persenon ie dedichei ala speriënzes y al bona pratiches de ntegrazion di zitadins imigrei ti raions dal mont dl Arge Alp (Bayern, Grijons, St. Gallen, Ticino, Südtirol, Trentin, Lombardia, Salzburg, Tirol y Vorarlberg). L ie n argumënt drët sentì nce ajache la Jonta provinziela ie tl lëur de finé na pruposta de lege cun pruvedimënc per la ntegrazion de zitadins da oradecà. Ala fin dl 2009 fovel 39.156 fulestieres che vif tla provinzia de Bulsan, l 7,8% dla populazion. Chësta perzentuela ie plu bassa permez ala regions ujines sciche l Tirol cun 10,7%, l Trentino cun 8,2% y l Vorarlberg cun 13%.
„La prejënza de zitadins imigrei ie n fenomenn che crësc da pont de ududa de cualità y cuantità. Son de chëla che la se trata de svilupé politiches de ntegrazion y partezipazion di zitadins fulestieres tl nteres dl svilup soziel y economich de nosc raion“ nsci l assessëur per l lëur, Roberto Bizzo.
L prufessëur de scienzes politiches a Milan, Maurizio Ambrosini ie tla prima relazion a Persenon jit permez al argumënt dla ntegrazion che va sëura la politica. La politica ne possa nia fé dut, la ie fata de defrënta azions sciche l bënsté, educazion y auter, la se damanda na dimenscion locala tl ciamp dl’imigrazion. Aldò dl prufessëur ie la ntegrazion n resultat de de plu forzes sozieles che va dala dlieja a l zitadin scëmpl tla relazions dla vita da uni di.
L prufessëur Radostin Kaloinov dl Istitut de tueda sun cunflic a Viena, à analisà modiei pratics de politiches de ntegrazion. Si vijion ie chëla de pruvedimënc tleres sun trëi vies: a livel giuridich, la cualificazion de rujeneda y de lëur, y i servijes de cunsulënza. Chisc pruvedimënc à purtà pro a mudé la relazions danter la grupes sozieles tl raion.
L cunvëni sun l’ntegrazion jirà inant nchin sada cun ntervënc, mëises de descuscion y bona pratiches y esperienzes cuncretes de ntegrazion tla defrënta realteies tl’Elpes. L ie nce udù dant de mëter a jì grupes de lëur che analisea i modiei de suzes tl ciamp dl ntegrazion per lauré ora proiec da mëter n droa ti raions dl Arge Alp.
as
