Atualità

Aministraziun | 28.10.2010 | 08:37

Deberieda per i jëuni ladins

USP - L ultimo studi sun i jëuni dl Südtirol à mustrà de plu aspec positives di jëuni ladins, ma nce tendënzes che pudëssa deventé problematiches. Sun nvit dl assessëur Florian Mussner se à nsëira (27 utober) ancuntà reprejentanc di servijes y lies di jëuni cun assessëures di chemuns y respunsabli de istituzions provinzieles per se dé ju cun i resultac dla nrescida sun i jëuni. L'ancunteda tl zënter per jëuni a Urtijëi ie stat n prim var per muever scumenciadives miredes ai problems di jëuni ladins.

Cun na sëira de nfurmazion, sensibilisazion y descuscion à l assessëur provinziel ladin nvià via n troi de lëur per ti jì permez ala tematiches problematiches di jëuni ladins. La nrescida che ie ultimamënter unida fata uni cin ani da esperc dl Istitut provinziel de statistica a l'ann passà mustrà dat cunfermes y nce mudamënc tl pensé di jëuni ladins. Dlongia aspec positives sciche l se fé saurì cun la rujenedes y de cunseguënza tl cuntat cun d'autra cultures iel nce unì ora resultac che fej pensé do. Paredlan cun l'autra grupes de rujeneda y resultac di ani passei, mostra l studi che i jëuni ladins vëij i fulestieres de stlet uedl, la tëma che i ti tulëssa pusciblteies de lëur y che l nen fossa de massa. „Ne pudon nia cialé dlongiavia a chisc resultac, messon cialé sce son boni de fé zeche deberieda per ti vester y astilé ora fenomenns de estremism“ à dit Florian Mussner ai nviei.
 
„La nrescida sun la junëza ie n spiedl dla cumenanza che ie ntëurvia. L ie la usc de nosc jëuni ajache l ie stai i jëuni nstësc a respuender ala dumandes“ à sorissà Wilma Runggaldier dl Ufize provinziel ai jëuni. Per i respunsabli dl'aministrazions, istituzions y servijes vala de crì do la rejon de chësta situazion. Y de chësc viers iel cun l'ancunteda a Urtijëi unì fat n prim var. La natura pieta ai jëuni ladins n raion de vita particularmënter bel, la bona economia dà pusciblteies de lëur l bënsté lascia pro servijes soziei. Ma dal'autra pert iel danter i jëuni nce tëmes liedes ai fulestieres che vën tlo a lauré. „Messon ti dé plu crëta ai jëuni, ti dé valor y nstësc desmustré che i adurvon“ à dit l assessëur Mussner.
 
Tl'educazion à la scola na gran funzion. „Ti cialan ai resultac dla nrescida messons crì la streda dl'ntegrazion. Sciche scola ulons se tò dant de purté i sculeies a ruvé ite tla trëi rujenedes“ à dit l ntendënt Roland Verra. Nce la scola à abù de gran mudazions: „aldidancuei ie i sculeies manco boni tl savëi forma sciche cuntenuc mparei adamënz. Perchël iesi miëures tla comunicazion, tl nterpreté problems y tla cumpetënza de abiné soluzions“ à prejentà l ntendënt. La intoleranza ie n problem mundiel y cie che la scola possa fé ie n se giaurì interculturalmënter. Obietives dla scola ladina ie l nseniamënt de respet, na ntegrazion che tën cont de plu rujenedes y plu cultures.
 
La problematiches mustredes su tla nrescida sun la junëza à nce n liam strënt cun la vita culturela. „Te nosc luesc ladins iel na gran tradizion dal lies che fej ancunté y tenì adum i jëuni“ à sorissà Alexander Prinoth, diretëur dla Repartizion provinziela per la Cultura Ladina. La lies dal sport ie states la primes a tré ite fulestieres demustran ntegrazion vissuda. L sustëni provinziel ala lies, al'atività artistica o formes de leteratura y mujiga à nce l fin de sustenì y ti dé crëta ai jëuni.
 
I mpulsc di respunsabli dla istituzions provinzieles ladines ie pona unic tratei te pitla grupes de descuscion. „Cun chësta prima sëira ons scumencià a ti jì permez ai problems cun l dialogh, chël che ie unì rujenà unirà analisà y pona ulons jì inant sun chësta streda de lëur“ nsci la cuntlujion dl assessëur ladin.

as

Galaria dales fotografies