Frabiché | 22.02.2011 | 13:35

Bilanz positiva do la dificulteies a scrì ora lëures publics: 93% nceries a firmes da tlo

USP – N iede iel la crisa economica, pona la normatives naziuneles nueves y leprò mo la cëria burocratica: l ciamp di lëures publics y l’economia dl frabiché se à ti ultimi ani dassënn stentà. Tl Assessorat provinziel per i lëures publics an cris do formes nueves per scrì ora i lëures y ncuei (22 de fauré) à l presidënt Durnwalder cun l assessëur Mussner pudù prejenté na bilanz positiva. La cumpëides desmostra che la va inò suvier cun l’economia dl frabiché.

Danter l ann 2008 y l 2010 ie tl ciamp dl frabiché dl Südtirol jit perdudes 3.000 stieres. Sibe la cumpëida dla firmes che nce l’ëures de lëur te chësc ciamp ie ti trëi ani passei caledes danter 16,6 y 17,4%. La Provinzia de Bulsan fej (tl 2011) tres l dipartimënt per lëures publics nvestimënc per 337 milion de euro y ti juda a chësta maniera al’economia dl frabiché a unì ora dla crisa. Cun na lingia de pruvedimënc an nce abinà soluzions per ti vester al còdesc di cuntrac che à purtà gran dificulteies a scrì ora lëures publics. L ie unì tëut demez la cauzion provisories per lëures sota 200.000 euro y la cauzions definitives per lëures sota 40.000 euro. Per lëures de n custimënt mënder de 500.000 euro an tëut demez la segurazion ad-hoc. Per ti judé ala firmes iesen nce unic ancontra cun l fé cont y l scrì ora di lëures vën majera pert me plu fat tla forma digitela.

Dal autonn 2010 vala inò suvier cun l’economia dl frabiché tla provinzia de Bulsan: 67% dla firmes à inò mustrà su davani. L mpëni da pert dl Provinzia ie dantaldut nce chël de ti judé la mëndra firmes. Tl ann 2010 iel unì fat 3.788 cuntrac per lëures publics. Feter l 94% de chisc cuntrac ie unic fai per na soma sot a 40.000 euro. “A chësta maniera ons pudù ti dé da lëur ala pitla firmes de nosta valedes che ne à nia la zertificazion SOA - che ie drët cëra da lascé fé” à spiegà l assessëur Mussner te cunferënza stampa. I lëures dai sun ntan l ultimo ann fej ora na soma de 152,9 milion de euro. “Tres la regulamentazions nueves iel stat mesun sëurandé 92,3% de chësta soma a firmes dl Südtirol y chësc à nce purtà fruc per la firmes y la stieres” à spiegà Mussner.

L còdesc di cuntrac nuef cun chël che la Talia se à de nuvëmber 2009 adatà ala diretives europees à purtà gran problems al scrì ora di lëures publics y de cunseguënza festide ala firmes da tlo y nce per la stieres. L presidënt Durnwalder à laudà l assessëur Mussner y si culaburadëures che i ti ie stai a chësta dificulteies tan cumplichedes. “La se tratova de abiné soluzions per scrì ora lëures, ma nce per smendrì l pëis burocratich per la firmes. Ora dla dificulteies ons udù na puscibltà y la zifres de ncuei nes dà rejon” à dit l assessëur ai lëures publics, che cunsieia i chemuns de unì sun la medema streda. “Dé su lëures no me aldò dl bon priesc ma nce aldò de standards de cualità cumporta bën n majer lëur de preparazion, ma sce i lëures vën pona fai sciche l toca ie l resultat finel scialdi miëur” à dit Mussner fajan referimënt che la firmes da tlo se fej suvënz plu saurì a garantì la cualità.

“La previjions per l daunì rejona de n crëscer danter 0,5 y 1,5%, fajon cont che nce tl daunì vala inò suvier cun l ciamp dl frabiché” à dit l presidënt Durnwalder. N cont de scrì ora lëures publics à l presidënt cunedì de ulëi pité cunsulënza ai chemuns a na maniera che l vënie unificà l sistem danter l’aministrazions publics. Nce da Brüssel iel bele unì segurà che i lëures possa unic scrì ora te mëndra somes do mestieres. Per daunì speren che la sëida di 500.000 euro per n cuncors a livel europeich vënie auzeda a na milion de euro.

Per chëst ann iel prugramà lëures per 180,6 milion tla stredes, internet debota y pruvedimënc per l ambient. 120,9 milion de euro ie anjeniei per frabiché y mantenì la strutures. “La strutures per scoles ie feter dutes unides metudes a post, i sculeies ie te de bona cëses y nsenianc à de bona cundizions de lëur te cëses adatedes ai bujëns de nosc tëmps” à dit Mussner. Nce i ufizies provinziei ie ti ultimi ani ruvei te cëses de puscion provinziela y nsci se sparanien, permez a plu da giut, l fit per de plu milions. Debujën de frabiché iel śën dantaldut pra i spediei: “Chisc ie bele boni ma n muessa for inò i adaté a esigënzes y aparac nueves” à spiegà l assessëur ai lëures publics. Tl ann 2011 iel udù dant 44,5 milion de euro per i spediei.

Danter i lëures prugramei per chëst ann iel nce i culegamënc per l internet slune cun fibra otica tla Val Badia, da S.Laurënz nchin a La Ila.

as

Galaria dales fotografies

L assessëur Mussner cun l presidënt Durnwalder y l diretëur Josef March à prejentà i bon resultac arjonc cun la forma nueva de scrì ora lëures; foto USP/Pertl.

Downloads