Atualità
Miëur priejes per chiche l adrova de plu: Südtirol-Abo
USP - L abunamënt nuef per l trasport publich ie pert de n sistem nuef da nuzé plu saurì. De plu permez a sën, paierà n auter ann chiche se nuzea puech de curieres, ferates y furnadoies publiches. „L prudot nuef se pieta nce per grupes nueves y per mutivé pendolares a tò i mesuns publics nce te si tëmp liede“, à cunedì l assessëur Thomas Widmann (ncuei) n merdi danmesdì, ai 03 de fauré ntan la prejentazion a Bulsan.
L assessëur Widmann ne à nia per cajo prejentà l abunamënt per i mesuns publics tla stazion dla furnadoia dl Renon: „Cun l sistem nuef dla tarifes ons arjont na tapa mpurtanta dla politica de mubilità, frut di miuramënc che ie unic fai ti ultimi ani“ à dit l assessëur provinziel. N iede iel cun la ferates tla valedes Venuesta y Puster o la furadoies sun l Renon y Mendel unì fat strutures nueves, pona iel unì aumentà i culegamënc che va sën uni mes’ëura y mplù se à la populazion nuzà de plu di mesuns (cun la ferata da 2,8 milion de chilometri tl 2004 a 5,7 milion tl ann 2009 y cun la curiera da 22,1 milion de chilometri a 28,6 tl 2009). Permò do chësta arjontes uniral cun jené 2012 metù n drova l sistem de tarifes nuef.
Per spieghé la nuviteies à l assessëur n iede prejentà la situazion atuela. Tl Südtirol iel la tarifes de trasport publich plu basses de Europa, che ne ie 15 ani nia unides adatedes. „Cunscideran la nflazion ie i priejes realmënter calei de feter 60% te chisc ani. Tl 2008 an tres la tarifes (21 milion de euro) me pudù curì 16,4% dl custimënt de 128 milion de euro. La Union Europea se damanda che n cuer 35% dl custimënt. Sëuraprò iel cun for inò de nueva ufiertes unit a se l dé na gran cumpëida de pusciblteies, de chëles che l ie rie a se ntupé.
L sistem nuef de tarifes pieta na vela plu tlera. I priejes possa unì paredlei al custimënt de furné cun l auto. „Deguna cherta singula ne dëssa custé de plu che sce trëi persones tol l auto deberieda. I priejes plu auc ie feter unfat sciche chëi de n pitl auto spartì su sun sies persones. I priejes plu basc ie unic metui n relazion a nuef persones“ à spiegà Widmann.
Pert zentrela dl sistem nuef ie l Südtirol-Abo, che vel per duc i mesuns de trasport publich tla provinzia zënza lim. L abunamënt unirà dat ora te forma de na cherta cun microchip, l priesc de viac unirà trat ju automaticamënter canche n passa dlongia l aparat a zapé ora dl mesun de trasport. La cherta puderà unì ciarieda pra la purtines, tres internet o tres apps sun i smatphones. N alternativa possa l priesc de viac unì trat ju diretamënter dal cont de banca.
L prinzip dl Südtirol-Abo ie che chiche furnea de plu, giapa de miëur priejes. I prim mile chilometri costa 8 eurocent per chilometer, dal chilometer 1.001 a 10.000 costel 4 eurocent y dal chilometer 10.001 y 20.000 me plu doi eurocent. I chilometri che vën fai sëura 20.000 ie debant y a chësta maniera uniran a spënder al plu de 640 euro al ann. Ala families ti uniral pità de cumpedé adum i chilometri furnei. Per firmes ulëssen pité bonns da furné cun i mesuns publics, y l medemo nce per majera manifestazions.
Debant furnerà nce sculeies y seniores sëura 70 ani. Studënc y lerneri, ma nce seniores danter 65 y 70 possa cun na cherta da 150 euro furné dut l ann tant che i uel. „L abunamënt debant per sculeies ie na nvestizion per l daunì, ajache i jëuni se use a furné cun i mesuns publics“ à dit Widmann fajan referimënt ai 11.000 sculeies che ova dl 2005 n abunamënt, permez a 51.000 da śën.
Cun l Südtirol-Abo possa i pendolares nce se nuzé di mesuns publics tl tëmp liede. „Te chisc caji ne costa l viac nia scialdi de plu“ à dit l assessëur fajan vel ejëmpl. Chiche furnea i dis da lëur da Bulsan a Maran spënd śën mo 256 euro al ann y unirà a spënder 522 euro. Per l viac Bulsan-Sterzing spënden śën 388 euro al ann y tl daunì 640 euro. Sce n tol i mesuns publics nce tl tëmp liede, se muda la zifres defin. Per 400 viages tla zità de Bulsan, diesc viages da Bulsan y Trënt y un n iede tla val Venuesta y a Sterzing paia śën 212 euro y cun l sistem nuef 251 euro. Ma duc chësc zënza se cruzië de chertes, chertes valor o abunamënc.
Per mëter n drova l abunamënt ai prim de jené 2012 uniral ti proscimi mënsc metù su aparac nueves tla stazions dla ferata, furnadoies publiches y tla curieres. La njinies nueves costa feter 9 milion de euro, la Union Europea sëurantol la terza pert dl custimënt. Per l’ultima enes dl ann iel prugramà na campania per la dumandes de abunamënt. „Chiche à śën bele n abunamënt, l giaterà tres posta“ à dit Widmann.
as
