Atualità
Jonta provinziela: tremot, recurs, jëuni zënza lëur y nsenianc
USP – Te si senteda da (NCUEI) ai 21 de mei à la Jonta provinziela dat pro na lingia de delibres. Tla cunferënza stampa do la senteda, à l presidënt cunedì de plu argumënc de majer nteres, danter chisc nce la pruposta de aiut per i tuchei dal tremot, l recurs al Guviern per la spartizion dla chëutes nueves, l servisc de ulentariat per jëuni, nsenianc de rujeneda y personal dla scolines.
Tremot tl’Emilia
Da pert dla Provinzia de Bulsan iel unì tëut su cuntat cun l comitato operativo de Bologna per pité aiut ala persones tuchedes dal tremot, de n dumënia. De ndut iel unì cumpedà 163 iedesc che la tiera à zitrà tla region Emilia. L scassé ie unì sentì nce tlo da nëus y nchin tl’Austria. Aldò dla nfurmazions dl mumënt iel tla provinzia de Ferrara 900 persones che à debujën de assistënza, tla provinzia de Modena nen iel nchinamei 2.500. Destudafuech prufesciunei de Bulsan y ulenteres cun la grupes de prutezion zevila ie bele anjeniedes a muever. “Danmesdì on giapà resposta dal’Emilia rengrazian de nosta dumanda y che i nes cherderà sce l sarà debujën” à dit Durnwalder.
Recurs al Guviern per la spartizion dla chëutes
Cun l pachetl de ressanamënt dla finanzes stateles tlamà “Monti 1” fej l Guviern talian cont de tré ite me tl Südtirol 235 milion de euro al ann. Aldò dl’Acurdanza de Milan à la Provinzia de Bulsan l dërt sun 90% dla chëutes che vën trates ite tl Südtirol, a ezezion de chëutes che vën tëutes ite per n bujën spezifich (p. ejëmpl n tremot). La riserva all’erario ne à nia na destinazion spezifica, perchël fej la Jonta provinziela recurs dan la Chëurt costituzionela se damandan si pert de dla chëutes nueves. L presidënt Durnwalder à detlarà che n ie desposć a lascé do na pert, ma me cun tramedoi pertes a una.
Servisc de ulentariat zevil y soziel
I assessëures provinziei à dat pro de nuzé 300.000 euro dl fond de resserva per mëter a jì da 200 a 300 stieres de ulentariat tl ciamp zevil y soziel. Cun chësc pruvedimënt uelen ti jì permez al problem di jëuni zënza lëur che cumpëida bele danter 600 y 700 persones tl Südtirol. Per chësc servisc zevil de ulentariat, per jëuni danter 18 y 28 ani, giaten feter 430 euro al mëns y la segurazion. Per jëuni sëura 28 ani ova la Provinzia nvià via l servisc soziel. Chësc possa duré da 8 a 16 mënsc y l paiamënt ie aldò dl’ëures danter 360 y 450 euro al mëns. Per i jëuni, iel aldò de Durnwalder dantaprima na puscibltà de se ambienté tl mond dl lëur.
Nsenianc dla segonda rujeneda
La Jonta provinziela ova bele dat pro che sce scoles autes ne abina nia nsenianc cun na furmazion spezifica per nsenië la segonda rujeneda, posseles tò su nce d’autri nsenianc per chësc nseniamënt. Śën ie chësta regulamentazion unida slargëda ora ala scoles elementeres. N pratica possa nsenianc che fej pert de na graduatoria nce sce lascé scrì ite tla graduatoria de n’autra ntendënza per nsenië la segonda rujeneda.
Personal dla scolina
La Jonta provinziela à dat pro la cumpëida de stieres tla scolines tudësces y talianes per l proscimo ann de scola. La cumpëides ie restedes unfat sciche chëst ann. Per la scolines tudëscia cun 11.918 iscrizions (144 de plu) iel uni dat pro 1.305 stieres. Per la scolines talianes cun 3.671 scric ite cun 1.081 che stà plu giut domesdì iel unì dat pro 498,5 stieres. Aldò dl presidënt dëssel tla scolines a Bulsan, Maran y tl Unterland unì tëut su nsenianc per l’alfabetisazion.
Vedl fier
Tl Südtirol iel do la rata truep marcadënc de vedl fier. La Jonta provinziela à udù l bujën de regulamenté chësta ativiteies y de les tò ora dal regulamënt drët sciorf dl refudam speziel n cont dl crì adum, trasport y l nuzé. Perchël iel unì dat pro che n marcadënt possa lauré cun nchin al plu 1.000 tones de fier al ann. L trasport possa unì fat cun camions che cëria nchin al plu 3,5 tones.
as
