Desvalì | 12.06.2012 | 13:18

Grupes de rujeneda: de plu ladins y tudësc, manco taliani

USP – N pitl aumënt de 0,16 percënt di ladins, n aumënt de 0,26 percënt di tudësc y n pitl smendramënt de 0,41 percënt dla grupa taliana: chësc ie l resultat dla detlarazions de grupa de rujeneda pra la Cumpededa dla jënt 2011. Chësc resultat cumporta l pruporz tl Südtirol per i proscimi 10 ani.

Dan prejenté la zifres à l presidënt dla Provinzia Luis Durnwalder (NCUEI) ai 12 de juni, metù a cuer la mpurtanza dla detlarazions de grupa de rujeneda. „Nosc model de autonomia ie fat su sun la partezipazion ala vita publica da pert de duta trëi grupes de rujeneda“ à dit Durnwalder. La basa ie l pruporz etnich, che vën a se l dé dala detlarazions de grupa de rujeneda, damandedes uni 10 ani. „Chësta detlarazions nes desferenzieia da d’autra mendranzes ulache l ne vën nia fat tel cumpededes y la grandëza dla mendranzes vën me sciazeda“ à spiegà l presidënt dla Provinzia.
Tl Südtirol iela autramënter. Tlo iel śën la zifres nueves dan man che mostra su la cumposizion dla populazion aldò de grupa de rujeneda. L Istitut provinziel de statistica ASTAT à cumpedà ora 453.272 detlarazions, la zedules che ne vel nia (4934) y la blances (435) ie ne ie nia states tan trueps. Permez al 2001 iel stat de plu detlarazions y manco che ne vel nia.

La detlarazions dl 2011 ie states la primes che ie unides dates ju anonimamënter, zënza cunseguënzes sun la situazion persunela, ma me per rejons de statistica. „A chësta maniera ons n cheder plu senzier dla grupes de rujeneda, che per fertuna ne à nia purtà de gran mudazions permez a dan 10 ani“ à dit l presidënt dla Provinzia.

De ndut iel stat 20.548 persones che se à detlarà ladines o che se sënt daujin ala grupa ladina. 314.604 persones se à detlarà tudësces, 118.120 talianes. Metan chësta cumpëides n relazion, fejel ora 4,53% ladins, 69,41 tudësc y 26,06 taliani. A chësta maniera vëniel a se l dé me de pitla mudazions permez ala cumpededa dan 10 ani. I ladins ie cresciui de 0,16% i tudësc de 0,26% y la perzentuela di taliani ie caleda de 0,41%.

La grupa de rujeneda tudëscia à la maiuranza te 103 sun 116 chemuns dl Südtirol. Te cin chemuns ie la grupa taliana de maiuranza (Bulsan 73,80%, Leifers 71,50%, Branzoll 62,01%, Salurn 61,85% y Pfatten 61,50%). La grupa de rujeneda ladina ie ti 8 chemuns ladins resteda feter unfat sterscia. L majer aumënt iel stat te Sëlva ulache la grupa ladina ie aumenteda dl 1,90% arjunjan l 89,74%. A Urtijëi iel stat n aumënt de 1,87% ruvan a 84,19. A Corvara ie la proporzion dla grupa ladina smendreda de 1,30%, arjunjan mo for l 89,70%. Nsci nce a Mareo ulache la grupa ladina à perdù 1,30% ruvan a 92,09%.

Cheder dla detlarazions de grupa - situazion ladina

as

Downloads