Politica | 13.06.2012 | 16:09

Assessëur Mussner: “La va suvier cun l vester ladins”

USP – I resultac dla detlarazion de grupa de rujeneda vën valutei dal assessëur Florian Mussner sciche sëni sterch de identità y sëni de legrëza de vester ladins. Aldò dl assessëur provinziel se an giaurì a d’autra rujenedes y à mpomo curà la rujeneda y cultura dl’oma. Tulan chësta streda ie nchinamei jita su la cumpëida de zitadines y zitadins che se sënt ladins.

Nosta generazion vif te n tëmp de globalisazion cun truepa nfluenzes de autra rujenedes y cultures. Nce tl turism, l ciamp de lëur prinzipel tla valedes ladines, ne bastel aldidancuei nia plu a savëi l’autra doi rujenedes dla provinzia. “Nce sce on chësta tendënzes ie l sentimënt ladin mo for n vita y l se n stà monce bën de sanità” dij l’assessëur provinziel ladin. 
Aldò di resultac dla detlarazions de rujeneda se à la mendranza ladina nia me mantenì n cont de cumpëida, ma le se à nchinamei svilupà inant. Permez ala cumpededa dla jënt dl 2001 iel stat 1.812 persones de plu che se à detlarà ladines. “Chësc ie n aumënt de feter 10% te tëmp de 10 ani” sorissea Mussner. La proporzion dla grupa de rujeneda ladina permez al’autra doi grupes tl Südtirol ie aumenteda de 0,16% arjunjan l 4,53%.

L assessëur Mussner recunësc te chësc resultat n sentimënt sterch de identità y legrëza de vester ladins. Per l assessëur ladin ie l aumënt de detlarazions ladines nce na valutazion positiva dla politica che ie tl’ultima generazion unida fata per y cun i ladins. La posizion dla rujeneda y dla cultura ladina ie aldò di resultac segureda.

Cialan de reviers ti ani, ne ova i ladins tla provinzia de Bulsan mo mei arjont na proporzion tan auta. “Aldò dla zifres possen udëi ora n trend positif dl’identità ladina y che la va bel plan, n pitl var al iede, suvier cun l ladin” valutea Florian Mussner.

L ultimo autonn ie la detlarazions de rujeneda per l prim iede unides dates ju anonimamënter cun na mëndra fazion sun la situazion persunela, ma cun na fazion essenziela per duta la grupa de rujeneda. “Dal resultat possen udëi ora che la populazion ladina à tenì adum per se fé valëi permez ala majera grupes de rujeneda” se ncunforta l assessëur.

A Urtijëi y te Sëlva, i sëui doi chemuns ladins ulache la proporzion de detlarazions ladines fova nchinamò sota l 90%, iel stat n aumënt de belau 2%. Chësc desmostra aldò de Mussner che nce te chisc majeri luesc iel unì fat vares inant n cont de legrëza de vester ladins.

usp