Atualità
10 agost: giaurida dla mostra Franz Noflaner tl Museum Ladin
USP – L pitëur y scritëur Franz J. Noflaner de Urtijëi ie stat n artist che à daniëura tenì do si idea y ne se à nia stort ala tendënzes dl tëmp. 23 ani do si mort prejënta l Museum Ladin deberieda cun la Lia Mostra d’Ert n proiet de doi mostres per dé na sëuravijion de si pitures, dessënies y opres scrites. La prima pert vën giaurida n vënderdi 10 de agost, dala sies da sëira tl Museum Ladin a San Martin de Tor.
L’esprescions artistiches de Franz J. Noflaner ne ie te si tëmp, dantaprima do la viera nchin ala fin di ani 80 nia unides azetedes dal publich y dal mond artistich. Noflaner ie stat n artist soliter che se à fat si streda, defin ndividuela, che ne se lascia nia categorisé. L valor de si opres ie ntant unì recunesciù y vën śën prejentà te n proiet de doi mostres. La prima, tl Museum Ladin, reverda i lëures depënc y desseniei ti ani 1960 nchin 1980. Tla sales dla Lia Mostra d’Ert a Urtijëi uniral d’autonn mustrà su paraleles danter si vijions artistiches tl scrit y tla pitura.
La prima pert dla mostra “Dejidré, cialé, nmaruië” de Franz J. Noflanerunirà giaurida n vënderdi 10 de agost dala 18.00 tl Museum Ladin a San Martin de Tor dal assessëur provinziel Florian Mussner deberieda cun l curadëur Markus Klammer.
La segonda pert dla mostra, tla sales dla Lia Mostra d’Ert a Urtijëi jirà dai 27 de utober nchin ai 25 de nuvëmber.
---
Biografia
Franz J. Noflaner nasc a Urtijëi tl ann 1904. L ie l segondo di ot mutons de Philipp Noflaner de Funes y Maria Hofer de Urtijëi. Do avëi fat la scola elementera y la scola prufesciunela àl mparà a ziplé y laurà coche zipladëur y restauradëur tla berstot de si pere. La familia ne rejona a cësa nia gherdëina ma tudësch y chësc descëida povester te d’ël bele abenëura l nteres per la leteratura. Tl tëmp de scola se mpulsëiel per Goethe, Schiller, Hauptmann y plu tert per Hesse y Thomas Mann. Cun 22 ani scumëncel nstës a scrì tesć letereres y a semië na cariera coche scritëur. Danz porta chësc si dejidere a na cunfrontazion cun si genitores y perchël se n val da cësa per jì da moinlà a lauré coche laurant y manual pra firmes de costruzion o sciche restauradëur. Datrai giapel da sté y da maië pra si datëures de lëur y nsci possel se crië na luegia per pudëi liejer y scrì de nuet. Dl 1939 spartësc la cuestion dla opzion la familia danter l messei se njì y l messei sté. Ma la ne ruva nia al’emigrazion y Franz ne vën nce no cherdà a fé l saudé. Permò tl 1944, do l’ocupazion tudëscia, vëniel cherdà ite nchin ala fin dla viera a fé l ciancer pra l regimënt de polizai a Sterzing. Tl tëmp dan y do l 1945 ne ti garatela nia de publiché si tesć pra editëures tudësc. Danter l 1956 y l 1960 vëniel ora – sun si spëises – si cater antologies de tesć tla cësa editëura Zyklus, fundeda da d’ël nstës.
Ti ani 1960 mpera Franz J. Noflaner a depënjer y a dessenië coche autodidat. Te chësc tëmp fejel n valgun viages curc cun cumpanies artisć, a chëi che l se sënt lià, sciche Markus Vallazza, cun chël che l va a Berlin, Siena, Paris y Firenze. Dadedò vëniel doi dejeneies d’atività artistica scialdi ntensiva che resultea te n’opera pitorica coche spersa de proiezion per dejideres y sfundrons umans da na forza scauscënta.
Tl 1967 damandel de unì tëut su pra l Südtiroler Künstlerbund, n iede per la categuria „pitura“ y pona per chëla di „scritëures“. Tramedoi iedesc ti vën l’amiscion refudeda. N recunescimënt de si lëur artistich giapel permò tert cun trëi mostres persuneles y n ucajion dla partezipazion a cunvënies letereres y letures ti ani 1970 y 1980. Tl 1989 morel tla cësa de paussa a Urtijëi. Si arpejon artistica ie costituida da n 400 lëures sun tëila, dessënies y na lingia de tesć letereres nia publichei.
Ala crissa dla parola y dla imaja che resta se desmostra la vita de Franz J. Noflaner sciche n sforz de recunziliazion danter l mond dla realtà y l mond dla nmaginazion. Depënjer ulova dì per ël mëter n contrapusizion dl mond dla valeda tla montes n mond dla poejia y dla nmaginazion y superé l cunfin tichenëus danter i doi monc. Cie che l nes tën dan ai uedli ie na cuntia che fej pensé y spidlea la natura dla persona.
as
