Atualità

Economia | 23.10.2012 | 15:28

Prejentà i pruvedimënc nueves per l’economia

USP – Cun na dessënia de pruvedimënc uel la Jonta provinziela dé mpulsc nueves al’economia dl Südtirol. L pachetl per l’economia ie unì prejentà (NCUEI) ai 23 de utober dal assessëur Thomas Widmann che à dat pëis al sustëni dl export, la reforma di raions de produzion, l ruvé pra capital de resieda y l mëter a jì stieres per lerneri.

La revitalisazion dl'economia, l rafurzé dla luegia y l seguré stieres ie i trëi fins prinzipei che la Jonta provinziela, cun si assessëur Widmann, se à tëut dant per mené l Südtirol tres tëmps de crisa y per ti dé plu forza al'economia nce tl daunì. "L pachetl ie fat de na lingia de pruvedimënc che ne ti va dessegur nia a bën de duta la firmes, ma che dëssa judé a miuré la pertes dëibles ne nosta economia" à dit l assessëur Widmann che à prejentà l pachetl cun i diretëures tl departimënt Ulrich Stofner, Hansi Felder y Erwin Pardeller. Majera pert di pruvedimënc dëssa mo unì nviei via ntan l 2012 y purté fruc bele dl 2013.

L prim pont dl pachetl ie l dé forza al export dajan 1,7 milion de euro de plu al'EOS (Export Organisation Südtirol) che possa nsci lauré cun 8,6 milion de euro, na miëura prejentazion sun la fieres, la tueda dl marcià y na maniera nueva de prejenté i prudoc. Cun chisc pruvedimënc speren de pudëi ti njinië la streda ala firmes dl Südtirol per marcieies y loces nueves. Tres n fond per l export sëurantol la Provinzia la garanzia per mprësć de firmes. "Cun n fond da cin milion de euro pudons sëurantò la garanzia per mprësć da 50 milion de euro", à dit l assessëur.

Defin nueves ie la reduzions dla chëutes per firmes nueves y sëntes nueves tl Südtirol. Nchinamò fova l Trentin danora cun na chëuta IRAP da 0,4 nchin 0,7 percënt, ma śën uel la Jonta provinziela lascé do defin la chëuta IRAP a firmes nueves per i prim cin ani.

N pont zentrel dl pachetl reveda l pudëi se nuzé di raions de produzion. Mpede despuscions y pona sëurandata de grunt, dëssel tl daunì me plu unì udù dant chisc raions tl plann urbanistich. N plann de atuazion regulamentea pona i criteries y dut cie che resta ti vën lascià al marcià. L pruzedura scemplificheda fina nsci cun la cunzescion da frabiché che ne vën nia permò do sies o ot ani, ma te tëmp de puec mënsc. Aldò dl diretëur de departimënt Stofner ie chësta bonamënter la majera reduzion de burocrazia de chësta legislatura.

Acioche firmes jëunes, urienteles ala tecnologia, ruve plu saurì pra capital, vëniel njenià n fond per capital a resieda. Tlo iel mo da stlarì sce chësc vën curì defin dala Provinzia o deberieda cun privac o d'autra istituzion publiches (sciche l Pensplan). La diretives per chësc fond ie bele dates dala Union Europea che mët na sëida mascima de 1,5 milion de euro, la pert publica ne possa nia vester majera dl 50 percënt y i mprësć ne possa nia unì dai ora per plu de cinch y ot ani.

I autri pruvedimënc reveda la puscibltà che l aministrazion publica posse cumpré na opzion sun firmes ruvedes ala strëntes per judé a finanzië garanzies de banca. Mpede sustenì nvestizions te strutures nueves, uniral - aldò Hansi Felder, de norma - me plu sustenì nvestizions te cëses che ie bele. "A chësta maniera pudons sparanië grunt da frabiché y nuzé strutures uetes cun plu efiziënza" à dit Felder. L pachetl de pruvedimënc vëija nce dant sustënies dl 75% y 50% dl fit per firmes nueves sce i pieta stieres nueves. De chësc viers tira nce l sustëni per tò su lerneri, che muessa mo unì laurà ora plu avisa.

Per mantenì la butëighes nce ti raions da na pert ora juderà la Provinzia a curì i custimënc de gestion che ie per via dla luegia scialdi auc permez ala capazità de marcià. Per firmes nueves y sëurantëutes de firmes iel nce udù dant mprësć. Chisc unirà auzei da 30.000 a 50.000 euro y ne sarà nia plu da paië ju te cin ani, ma te set ani. Mplu uelen nce junté 60 milion de euro tl fond de rotazion per l fé deventé plu atratif. "Te tëmps de crisa muessen lascé do i cuntribuc y pité mprësć a miëur marcià" à dit Widmann. Chësc fond dëssa aldò dla Jonta provinziela unì menà cun plu flessibltà adatan i tëmps da paië ju ai bujëns dla firmes.