Atualità

Economia | 26.11.2012 | 14:26

Provinzia y banches per l’export, garanzies y sustëni

USP – La cooperatives de garanzia, l sustëni al export y l fond de rotazion ie la trëi seves prinzipeles de culaburazion danter la Provinzia y la banches per sustenì l’economia da tlo. Śën ie mo ruveda leprò la mira de n parchet de pruvedimënc acioche firmes gëure filieles ti mëndri luesc da na pert ora. La cumiscion aldò à (NCUEI) ai 26 de nuvëmber fat na relazion ntan la senteda dla Jonta provinziela.

Tl daunì ne saral nia plu mesun vënder tlo da nëus duc i prudoc che vën fai tl Südtirol. Per chësta rejon lëura la Provinzia y la banches deberieda per sustenì la firmes a se dediché for de plu al export. Da una pert iel de bujën de fé tuedes sun l marcià, cunsulënza y prejentazions, ma dal'autra pert se adrova la firmes dl Südtirol nce sustëni n cont de garanzies di credic. Aldò de statistiches iel pra l'export ne da fé cont che 0,6% di caji jirà mel y nsci à la Jonta udù dant feter 5 milion de euro tl bilanz provinziel sciche capital de resieda. "A chësta maniera possel unì judà a garantì credic soma de 500 milion de euro" à dit l presidënt Luis Durnwalder riesc do la senteda dla Jonta. Ti marcieies dl'export iel nce de bujën de banches de cuntrol. La Jonta provinziela ie stata a una de fé na cunvenzion cun la banca de cuntrol "Österreichische Kontrollbank", che à bele na majera speriënza te chësc ciamp, acioche la piete si servijes nce ala firmes dl Südtirol. N alternativa, nsci l presidënt dla Provinzia, possa la firmes nce lauré cun la SACE de rujeneda taliana. Firmes nteressedes al export possa tò su cuntat cun na tel banca de cuntrol tres si banches de cësa.

Ala cumiscion Provinzia - banches iel nce unì dat su l lëur de lauré ora prupostes co che n pudëssa sustenì la firmes a giaurì filieles ti luesc da na pert ora che ie manacei da n smendramënt dla populazion. "La se trata tò de fé dut l puscibl acioche l vënie a se l dé stieres nueves" à dit l presidënt dla Provinzia che à nce rujenà de n pachetl de pruvedimënc cun reduzions de chëutes, aiuc a livel tecnich y cuntribuc.

I autri ciamps de sustëni al'economia passa tres la cooperatives de garanzia. Tlo iel bele unì fat n var mpurtant de mëter adum la defrënta cooperativa a na maniera che les ebe de plu pusciblteies y che les se posse nce valivé ora. "Te chësc ciamp se tratela de unifiché i sistems de valutazion dla firmes da pert dla cooperativa de garanzia y dla banches. Tl medemo tëmp muessel unì fat miuramënc acioche la pruzedures vede plu a slune" à dit l presidënt te cunferënza stampa.

Tl fond de rotazion à la Provinzia bele udù dant feter 500 milion de euro. La medema soma ruva mo n iede leprò tres la banches a na maniera che l possa unì mprestà feter na miliarda de euro a la firmes da tlo.

La grupa de lëur ie metù adum dai assessëures Florian Mussner, Thomas Widmann y Roberto Bizzo da pert dla Jonta provinziela y per la banches dai respunsabli dla Banca Populera, la Casses Raiffeisen, l'Associazion dla Raiffeisen, la Cassa dla Sparani, la Banca de Trënt y Bulsan cun leprò la Investitionsbank Trentino-Südtirol.