Atualità
Relazion de bilanz: plu lerch de muvimënt per Provinzia, zitadins y firmes (cun audio)
USP – Ngrandì la lerch de muvimënt ai zitadins, ala firmes y al’aministrazions publiches ie l fin primer che la Jonta provinziela se à tëut dant tla pruposta de bilanz 2013. Chësc dëssa unì arjont tulan demez pëis dla chëutes, cun pruvedimënc de sparani y na reduzion de burocrazia. L presidënt dla Provinzia Luis Durnwalder à detlarà chësc (NCUEI) ai 6 de dezëmber te si relazion de bilanz, fajan nce autocritica.
Durnwalder à metù man si relazion te Cunsëi provinziel cialan de reviers al ann dl “72:92:12“, l ann di anuei. Per drët, nscì l presidënt, ëssel dassù vester n ann de legrëza, te chël che l vën pensà ai 40 ani dl Statut d’Autonomia nuef y ai 20 ani da canche ie finà l stritoz danter l’Austria y la Talia per l Südtirol. Ma a vester senzieres, ne iel nia restà truep tëmp da festejé y l’atmosfera ne fova nia suvënz aldò. A ruiné chëst’ atmosfera da festa iel dantaprima stat l Guviern Monti cun si mpustazion de sparani y n se fice tl’Autonomia.
“Pruempò muessel unì dit bel tler che nce nëus on fat nosta pert acioche l ie unì su n’amusfera derneda plu che una da festa”, à dit Durnwalder fajan referimënt a nutizies nia positives che ie unides ora ntan i ultimi mënsc. L presidënt dla Provinzia à fat l ejëmpl dl cajo dl strom: “Sce l zitadin ne possa nia plu se lascé che la cosses che ti sa mpurtantes, che ie mpurtantes per la cumenanza, vënie aministredes sciche l toca, zënza messëi dubité, sce l ne possa nia plu se lascé che la lege vën tenida ite, pona al duta la rejon de se damandé spiegazions dai respunsabli y de vester nce melcuntënt” à dit l presidënt dla Provinzia.
L’Autonomia ne ie aldò de Durnwalder nia unida rafurzeda ntan chësc an di anuei, ma plu che auter ticheneda. Nce chësc ne ie nia me na cunseguënza dl Guviern talian, “nëus tlo tl Südtirol ne on nia purtà assé respet al’Autonomia, l on defenduda nchin ala pel de viers d’autri, ma ti on fat de ann jan a fuië tla fundamëntes. Chësta fundamëntes ne ie nia me l Tratat de Paris y l Statut d’Autonomia, ma nce l vester senzieres, se tenì ala normes, la moral, la trasparënza, l vester davierc y l se dé da fé cun pascion.
Do avëi cialà de reviers, à l presidënt dla Provinzia nce rujenà dla pruposta de bilanz 2013, che ie “me” calà dl 2,2 percënt, nce sce son te n tëmp de crisa. La se trata śën de ti dé mpulsc a chësc bilanz, de cialé che l’economia vede inant cun l’aiut de nvestizions publiches, ma dantaldut nce te chëla che ti lascion plu lerch de muvimënt finanziel ala firmes y ala families” à dit Durnwalder, “chësc uel di smëndrì l pëis dla chëutes, che druca sun nosta sciables a na maniera da nia tenì ora”. Sciche ejëmpl à l presidënt dla Provinzia trat ca la reduzions IRAP y IRPEF, plu avisa la liberazions per firmes nueves che pieta stieres nueves.
Dlongia families y firmes, dëssa chësta lerch de muvimënt nce unì ngrandida per la man publica. Durnwalder à rujenà de na reorganisazion dl’aministrazion y di proiec per smendrì la burocrazia a de plu livei. A chësta maniera pudëssel unì sparanià mesuns che pudëssa unì adurvei te d’autri ciamps prioriteres: l sustëni ala furmazion, ala tueda y l svilup o l espurtazion.
Ala fin dla relazion de bilanz à Durnwalder nce fat na reflescion persunela. “Cun la relazion da ncuei sons ruvà a feter doi dessënies che è tenì te chësc plenum. Sciche duc vo savëis, iel mi ultima relazion, perchël ulëssi nce cialé de reviers”. Durnwalder à dit de avëi bele tl prim dat pëis al bujën de miuré te chëi ciamps ulache l Südtirol fova ala fin di ani 80 plu dëibl permez a d’autri. “Ti prim ani 90 ons fat deventé l Südtirol n gran cantier, chësc ie minà te forma reéla y nce simbolica”. Chësc cantier ie stat da udëi tl svilup dl’Autonomia, tla furmazion, tl soziel y sanità, tl ambient y strutures, tla cultura y mubilità. Te duc i ciamps vëniel al didancuei nia me tenì pea, ma n ie nchinamei danter la miëur regions d’Europa.
L plu a cuer ti ie bën stat l se ciafië danter la grupes de rujeneda, à detlarà Durnwalder. “L me dà śën gran cuntentëza a pudëi viver di per di na provinzia ulache mi mutons y mi nepoc possa crëscer zënza l pëis etnich, ulache l ne ie nia plu da udëi che la jënt se spartësc aldò dl’etnia y stritoc etnics ie me plu n’ezezion” à sorissà l presidënt dla Provinzia.
L se ciafië ne ie nia unì cumandà dal lassù ju, ma l ie cresciù da lajù su. “Ne mussei nia plu sté cun festide per chësc cunviver, ie l plu bel che tuleré pea da chësta cariera politica” à dit Durnwalder.
Ma chësc ne fova nia si ultima paroles dla relazion y nianca de si cariera politica, nce chësc à l presidënt dla Provinzia dit bel tler. Ël à sorissà: “Mo ne muessi nia me dé ju cun chësta arpejon, mo sons pu tlo y on mo n ann da lauré dassënn” à dit Durnwalder. Chësc ann scumëncia al plu tert cun la descuscion de bilanz, l’ena che vën.
as
Galaria dales fotografies
Landeshauptmann Durnwalder zieht Bilanz über die letzten Jahre seiner Landeshauptmannschaft in Südtirol
- Scarica il file audio 1647 kb
