Atualità
Sculeies dla Mesana de Urtjëi premiei a Roma
Usp – Per l bon lëur cun l proiet plurilinguistich „Museumspass“ à na delegazion dla 2a tlas dla Scola Mesana de Urtijëi pudù pié do a Roma, tl Ministero per l’Istruzion, l pest „Label“. Ala premiazion de n juebia ai 11 de dezëmber, ie nce furnei l ntendënt Roland Verra, l diretëur Helmuth Senoner y nsenianc che à judà pea tl proiet.
L pest Label ie n recunescimënt europeich per scoles che se à profilà positivamenter tl ciamp dl nseniamënt linguistich. L ie na gran legrëza che na scola ladina à pudù se fé inant cun si richëza primera dl plurilinguism che tol ite sibe l ladin che l talian, l tudësch y l nglëisc. La Ntendënza Ladina ova metù a jì n proiet interladin danter duta la cin valedes dl Sela te chël che i sculeies dla scoles mesanes de Gherdëina, Badia, Fascia, Fedom y Ampez jissa a ti cialè al Museum Ladin Ciastel de Tor, al Museum de Gherdëina, al Museum Ladin de Fascia, al Museum dla Regules de Ampez y al Pitl Museum Fedom. I sculeies messova respuender a n cuestioner y do avëi fat duta la raida di 5 museums, mplenì ora na cherta che dajova depona la parola-tlé. Cun Chësta giapoven la rejon de fé pea a na estrazion de pesc.Paralel a chësta scumenciadiva à la Ntendenza metù a jì n curs de pedagogia museala per i nsenianc cumpaniadëures dla tlasses. L proiet Museumspass, coordinà dala dut. Olimpia Rasom, ie stat n gran suzes y à nteressà truep sculeies de dut l raion ladin, deventan nascila n ejëmpl de culaburazion danter la valedes ladines tl ciamp scolastich-culturel.
La Scola Mesana de Urtijëi à ulù documenté la sperienzes dl proiet te n blot cudejel, cun relazions, ntervistes, fotografies y lecurdanzes, dut prejentà tla cater rujenedes dl curiculum dla scola, se juvan dl cunsëi dl prof. Martin Dodman y dla dut. Gretl Senoner dl IPL. Dut chësc ie unì fat tl cheder dla sperimentazions de nseniamënt linguistich integrà che vën purtedes inant bele da plu ani te nosta scoles.
L nseniamënt linguistich integrà, nce tlamà proiet ELI, uel renfurzé la cumpetënzes tla cater rujenedes de nosta scoles, les nsenian y adurvan paralelamënter - y nia destachedes una dal’autra - a na maniera che l savëi metalinguistich di sculeies posse unì adurvà te duc i ciamps dla comunicazion. Nscì vëniel nuzà la majera cumpetënza de n sculé plurilinguist per ti vester manëcia ala desfidedes dl plurilinguism.
Cun chësc recunescimënt dl „Premio Label“ possa la Scola Ladina inò n iede desmustré de vester al‚ avantgarde tl nseniamënt plurilinguistich y giaté inò ardimënt tl jì inant a crì stredes nueves tl nseniamënt y tl’educazion. I recunescimënc che vën da oradecà, dantaldut dal mond academich, dëssa dé n impuls per se nfidé a mantenì nosta rujeneda ladina n culaburazion cun duta la autra ruijenedes de nosta scola. L model paritetich ladin se paradlea a chësta maniera cun l mond dla globalisazion, ulache l nglëisc deventa for plu mpurtant, ma ulache la và de mantenì si carateristiches cultureles, per nia unì piëi tla tendedla dla omologazion.
USP
