Atualità
La Provinzia uel deplù cumpetënzes y unfat scioldi
USP - La Jonta provinziela de Bulsan uel de plu cumpetënzes da Roma. Do si senteda de ncuei (lunesc 23 de juni) à l presidënt Durnwalder spiegà che l ti piterà a Berlusconi de sëurantò plu cumpetënzes judan nscila l Stat a sparanië. Da Roma ulëssen perchël che i cuntribuc ne vënie nia scurtei. Tla senteda de chëst’ ena iel danterauter nce unì tratà la cunsulënzes de esperc, l custimënt dla sanità, la grandëzes dla tlasses de scola y na mudazion al proiet dl tunel dl Brëner.
Nchin al 2011 ulëssa l minister Tremonti valivé l bilanz a na maniera che la ntredes cuer nce la spëises y n nsci ne ngrandissa nia uni ann l debit publich. Per i proscimi trëi ani iel udù dant de smendrì i finanziamënc per la regions da 1,5 nchin a 4 miliardes al ann. 60% de chësc sparani dëssa dlutì la regions a statut normal y i autri 40% la regions cun statut speziel. La pert dla Provinzia de Bulsan dëssa fé ora l 10-12% dla regions a statut speziel, che ulëssa di 72 milion de euro tl ann 2009, pona 111 milion de manco tl 2010 y 192 milion de euro de manco tl ann 2011.
Chisc pruvedimënc de sparani ne possa nia unì scric dant dal Stat, ma i muessa unì marciadei ora cun la regions. Durnwalder à dit de ne vester dessegur nia a una cun la ideies che vën da Roma y de ulëi arjonjer de pudëi sëurantò cumpetënzes mpede giapé manco scioldi da Roma.
Cunsulënzes y sanità
L presidënt Durnwalder à prejentà la posizion dla Jonta Provinziela n cont di doi ponc che l Stat à abù da di tres la Chëurt di Conc. La Provinzies de Bulsan y Trënt à detlarà de ulëi azeté n generel la relazion che la Chëurt di Conc à fat sun nosta region. N cont dla ncëries à Durnwalder dit che la Provinzia à sëurantëut cumpetënzes nueves sciche per ejëmpl l trasport. “L ie plu da fundamënt nciarië prufesciunisć esternes y nscila nia messei tenì truep personal canche ne on nia plu lëur per ëi” nsci l presidënt. N cont de lëures publics iel proiec anjeniei per fé nvestimënc de 1.200 milion de Euro. Ne pudon perchël nia tò su nstësc proietanc canche ne i adurvon pona per plu giut nia plu” à dit Drunwalder. “Dal ann 2005 sons stai boni de smëndrì 20% dl custimënt per cunsulënzes esternes.”
L segondo pont che ie unì criticà dala Chëurt di Conc ie l aumënt de 3,5% n cont dl custimënt tla sanità. Durnwalder à lecurdà che permez ai aumënc de 6-8% ti ani passei an bën mpomo sparanià. N muessa te chësc cajo nce tò n cunsciderazion che tla sanità vëniel pità servijes nueves y che me l custimënt dl personal ie jit su dl 5%. Sëuraprò uelel vester n tan de tëmp per smëndri y mëter a jì da nuef aparac aministratives metan dut adum te na sëula unità sanitera. L sparani che n uel arjonjer nce tl daunì sarà chël de miuré l servisc mantenian l medemo custimënt.
Grandëzes dla tlasses de scola
Per l proscimo ann de scola iel unì dat pro de nciarië de plu maestri. Tla scola ladina saral 6 nsenianc de plu (sciche an bele comunicà). Te chësta senteda iel nce unì metù la cumpëida che l uel vester per fé na tlas. Tla scola ladina muessa na tlas dl’elementera avëi almanco 13 sculeies, 17,5 ie l valor per la scola mesana y 15 sculeies per la scoles autes. La majera deferenzia permez ala scoles de autra rujenedes iel tla scola auta: la tlasses tudësces muessa avëi cater sculeies de plu. “Che l vën fat truep per la furmazion di jëuni vëijen dantaldut sce n se paredlea cun scoles oradecà” à dit Drunwalder.
N busc demanco al Tunel dl Brëner
I tecnics che lëura per l tunel de basa dl Brëner ie stai boni de abiné na streda per no fé l busc al tunel tla valeda de Pfitsch. Per via dla gran prutesta ova l aministrazion provinziela cialà de fé dut per pudëi lascé demez l viere dl tunel te Pfitsch. Chësc ie śën stat mesun tres chëla che l viere a Steinach, do l Brëner ju muessa per rejons geologiches unì spustà de 5 km de viers dla Talia. L material che vën giavà ora unirà menà demez cun la ferata, chël che ie mo da pudëi adurvé unirà metù ju dlongia Franzensfeste. L proiet per l tunel de basa muessa śën unì adatà, pona passé tres la cumiscion per la scunanza dl ambient y unì azetà da la cunferënza de servisc a Roma.
Cuntribuc ai Chemuns
La Jonta provinziela à dat pro 3.313.000 Euro de cuntribuc per proiec culturei y soziei ai chemuns. Danter i 23 chemuns iel nce chël da la Val che giapa 200.000 euro per n pavillon dla Mujiga.
Custimënt dl frabiché
L valor dl custimënt de frabiché per i segondi sies mënsc dl ann 2008 ne ie nia unì mudà y fej ora 312 euro/meter cubich y 1.248 euro al meter de spersa. Chësc valor vën dantaprima adurvà per calculé straufonghes y sanzions.
as
Galaria dales fotografies
La Jonta dla Provinzia autonoma de Bulsan – Südtirol.
