Atualità
Program de lëur dl Guviern fat ora te na senteda a pert
USP – Te na senteda de passa trëi ëura à l Guviern provinziel inier (27 jené) laurà ora l program de lëur y la prioriteies per l ann 2009. L presidënt y i assessëures à nce purtà inant de plu pruvedimënc per sustenì i lauranc, la families y la firmes n cont dla crisa economica. L presidënt Luis Durnwalder à prejentà la dezijions che ie unides tëutes.
L mantenimënt dla stiera, l unì ancontra ala firmes, l sustëni per chi che ie zënza lëur, l program nuef per i cuatieres, reformes dla furmazion y smëndrì la burocrazia: chisc ie i argumënc prinzipei, che la Jonta provinziela à tratà cun priorità.
Smendrì la burocrazia
N iede al mëns uel la Jonta dediché doi ëura de si senteda dl lunesc a argumënc y problems che reverda l daunì dl Südtirol. Te chësta ucajions fajerà nce unì adalerch esperc. Per smendrì burocrazia y acioche la cuestions vede inant plu aslune, iel unì fat ora che i assessëures singuli possa nstëss mëter ora decrec per si ciamps de cumpetënza. „A chësta maniera se sparanien per ejëmpl la delibra de finanziamënt per uni cuntribut“ spiega Durnwalder. De chësc viers iel nce nuviteies n cont dla tratatives per cuestions urbanistiches che ie unides sëurandates ai chemuns te chëla che l reprejentant dl Chemun y dla Provinzia possa cialé de ruvé a una diretamënter cun l patron per dé ora riesc la cunzescion da frabiché.
La segonda cumiscion per la defendura dla cuntreda dëssa se de ju de plu cun proiec de nfrastrutures te raions de vërt agricul.
Tla Provinzia uniral giaurì na luegia sëula per dé ju proiec, zënza che n muessa jì da n ufize al auter. Plu scëmpl devënta nce l dé ju la documentazion per dumandes: l basta de ju un n iede la documentazion che vel pona doi ani nce per d’autra cuestions. „Na sburdla ulëssen nce dé per se nuzé mo de plu dl’autocertificazion y la sauridanzes digiteles dl e-government. Bele śën vën l 85% dla dumandes per l scech dla families mandà ite eletronicamënter“ nsci Drunwalder.
Economia
N cont dl’economia se aspieten truep dala istituzion BLS (Business Location Südtirol) che se cruzia de grunc per frabiché firmes. „Ne penson nia me ala cumpëida dla stieres, ma nce ala cualità de ciamps de basa sciche l ambient, tecnologies nueves, renuvamënt dl’energia o medejina“ à spiegà l presidënt dl Guviern provinziel. Na nuvità ie nce che na firma possa dé via n afit nchin a 30% de si strutura, sce l ie assé stieres cualifichedes y l’inuvazion aldò. I raions da frabiché possa unì adurvei da firmes nueves che uel i cumpré o afite.
Reforma dla furmazion
L Guviern provinziel ulëssa tré tres reformes per la scoles autes y la scoles prufesciuneles do che ie passeda la reforma a livel naziunel. Ponc zentrei ie tlo la matura tla scola prufesciunela y baraté danter la scola auta y la scola prufesciunela. Per i diplomei de scienzes dla furmazion tl’università de Persenon iel udù dant che cun n ann sëuraprò de spezificazion possen se dediché al nseniamënt dla segonda rujeneda y giapé la stiera segura. Chësta puscibltà ulëssen pona nce dé a diplomei de scienzes nteletueles. Per l nseniamënt dla segonda rujeneda ulëssen a chësta maniera curì 300 stieres per garantì cuntinuità.
Per studënc che va te paejes de rujeneda nglëija per miuré la rujeneda, iel udù dant aiuc dala Provinzia. Tla vedla cësa dla Camera de Cumerz, tla streda Garibaldi a Bulsan, uniral mo chëst ann giaurì n zënter de cunsulënza scolastica y prufesciunela per duc i jëuni. N cont dla borses de studi ulëssen auzé la somes y n cajo smëndrì la cumpëida. „Tl Südtirol giapa 30% di studënc aiuc economics, tl’Austria me l 12%“ à juntà Durnwalder.
Contra la crisa economica
N cont dla situazion economica à Durnwalder sorissà che mpede dé cuntribuc ala families, che te caji particuleres vën pu mpo judedes, iel plu mpurtant salvé la stieres y cialé che l ne n vënie pità de nueves. Per sustenì firmes da tlo vëniel judà l’urganisazion de export EOS y spartì su la ncëries di lëures publics per sustenì la mëndra firmes. L Guviern provinziel uel mené do i lëures per fé su y cumedé ca cuatieres ti raions militeres, aldò dl’acurdanza cun l Stat. N cont de cuatieres jirà inant i programs y sëuraprò ie udù dant 1000 cuatieres per la categuries de davani mesan. Te chësc cajo possa frabiché urganisazions zënza fin de davani te chëla che i à l grunt a desposizion. Da dedò muessa i cuatieres unì metui a desposizion dl’aministrazion publica. Sce l Chemun ie a una possa chisc cuatieres nce unì realisei te raions de vërt agricul, tenian ite i criteries de Cësa tlima „B“. Ruvei a chësc pont, unirà fat automaticamënter la mudazion tl plann urbanistich chemunel.
Al problem dla firmes de ne avëi nia a desposizion scioldi nia tachei a nvestizions, ti uniral jit permez cun de plu pruvedimënc. L dëssa unì rafurzà i trëi fonds de garanzia (FIDI) per la firmes (che muessa se mëter adum y tò ite pea l turism y l’agricultura). Plu scioldi dëssa nce giapé l fond de rotazion y feter 2-3% de plu uniral nce dat ora pra i cuntribuc per l cumerz, ndustria y artejans per sustenì nvestimënc. Sustenì uniral nce la furmazion y atualisazions tla firmes.
Defendura di lauranc
N pont zentrel dla senteda straordinera dl Guviern ie nce stat la segurëza soziela di lauranc. Tlo uelen dé na man tres cursc de furmazion per chi che ie zënza lëur, programs speziei per jënt sëura i 50 ani y cuntribuc per firmes che ti dà da lëur. N program de sustëni spezifich ie nce udù dant per chi che à familia, muessa curì l studi di mutons y à da paië ju l cuatier.
Leges da dé pro
L presidënt Drunwalder à purtà dant la prupostes de lege che n ulëssa purté inant ti proscimi doi ani. L se trata tlo de leges per l bilanz, per i mëndri, la lege de vela, stravardé l ambient, mubilità y trasport, fond soziel dl’Europa, valivanza di dërc, imigrazion, segurëza tl lëur, lifc portamont y purtoies dai schi, agricultura, toponomastica, despuscions, apalc, majera butëighes, ntegrazion de persones cun handicap.
L lëur dl Guviern provinziel unirà comunicà tres de plu canai. Durnwalder à mo lecurdà che davia che i mpënies che n à sëurantëut ie bëndebò cumplichei, uniral mo n iede fat na senteda straurdinera.
usp
