Atualità

Manco burocrazia y ruvé inant plu riesc cun cuestions aministratives ie i doi fins che la Jonta provinziela uel arjonjer te chëla che la à ncuei dat pro la cumpetënzes aldò de chëles che i assessëures puderà nstësc fé decrec. “A chësta maniera puderons sparanië da 25 a 30% dla delibres che muessa for unì scrites te doi rujenedes” à juntà l presidënt Durnwalder. I caji te chëi che i assessëures puderà nstësc fé l decrec ie udui dant da normatives y tlo ne saral nia puscibltà de gran variazions. Ejëmpli possa vester la sëurandata de cuntribuc, l adurvé dla merca de cualità, paië ora aucac, normatives per mplanc porta mont, pruvedimënc de prëscia per l’agricoltura, defendura de natura y ambient, y auter.

Proiec tl’Africa

L presidënt Durnwalder à purtà dant ala Jonta de si viac tl’Africa per vijité na pert di 52 proiec che Provinzia y Region à judà a finanzië cun 1,5 milion de Euro. La se trata tlo dantaprima de zitli dal’ega tl Benin, Togo y Ghana che ti sparania ala populazion de 23 pitli luesc de mussei jì nchin a 5 chilometri a pe a tò ega. Te chisc raions vëniel nce sustenì l zidlé bestiam. Gran debujën de judé à i mëndri che vën arbandunei y che suvënz devënta vitimes dl marcià de persones. Da pert dl Südtirol vëniel judà cëses y strutures che tol su chisc mëndri y ti pieta nce scola. “Possi seguré ala populazion che i scioldi ie cun l aiut de urganisazions de ulenteres y de miscioneres unic adurvei bën” à dit Durnwalder. Cun do la rata de pitla somes iel mesun judé dassënn. “La legrëza y la recunescënza dla jënt tl’Africa per scoles nueves o zitli dal’ega nueves ie na sburdla per sustenì inant proiec umaniteres”.

Tunel dl Prëner

Per fé l tunel de basa dl Prëner fovel bel unì auzà trëi iedesc l capital cun 6 milion de Euro. Śën iel debujën de junté mo 8 milion de Euro de chëi che la Provinzia de Bulsan paia l 6,11% che fej ora na soma de feter 490.000 Euro. Verona ne uel nia paië chësc aumënt de capital a na maniera che Trënt y Bulsan messerà sëurantò si pert.

Fuera dla ferata

Bele dl 2002 fova la Provinzia ruveda a una cun l sozietà dla ferata RFI che l vënie fat parëies contra la fuera dla ferata per n custimënt de 12 milons de Euro. Permò śën iesen tl lëur de finé l’ultima pertes. Ntant an bele pensà a n program nuef y la RFI ie a una de tré tres proiec per 8 milion de Euro sce la Provinzia sëurantol l 20% di custimënc. La Jonta à dit de ulëi azeté ajache l ti va a bën dla populazion nce sce l ne fossa nia de si cumpetënza.

Tieres tl parch naziunel

L presidënt Durnwalder scrijerà na lëtra al’aministrazion dl Parch naziunel dl Stelvio n cont dla situazion particulera di tieres salveres. “Chësc inviern iel tan de nëif che nce i tieres plu stersc crëpa ite tla nëif y crëpa ajache i ne giapa plu nia da maië. Chësta ne ie nia plu na selezion naturela y ne pudon nia cialé pro coche crëpa cënc de pec salveres” spiega l presidënt dla Provinzia che se damanda che te chësc cajo speziel vëniel veslà l bestiam salvèr. A una cun l guviern a Roma à la Provinzia detlarà de vester a una de slungë la ncëria de Ferruccio Tommasi sciche presidënt dl parch nazionel.

Aministrazion dl’Ipes

La Jonta provinziela à numinà l cunsëi nuef de aministrazion dl Istitut per l frabiché soziel IPES. Mpede 14, iel śën me pu cin’  cumëmbri. Per l tëmp dla legislatura provinziela, sarà inò Albert Pärgstaller presidënt dl Ipes. Vizepresidënt ie unì metù Renzo Caramaschi che ie te cunsëi deberieda cun Vinzenz Reichegger, Horst Gasser y Martin Zelger.

Stanzions dal penzin cun gas

La Jonta provinziela à udù dant che pra uni stazion nueva dal penzin muessel nce unì pità gas methan per auti. Davia che la normatives stateles pertënd che l possa me unì ciarià gas canche l ie n dependënt dla stazion, ne possa l servisc de ciarië nstës gas nia unì pità ora dl’orar de giaurida.

Hypo Tyrol

La Jonta provinziela à lascià pro che la banca Hypo Tyrol posse slargë ora si servisc da banca leasing a deventé na banca universela. Dal prim de auril puderan nsci nce mëter ite scioldi tla Hypo Tyrol.