Atualità

Medema storia per duta la grupes de rujeneda

USP – Per l prim iede iel tla Provinzia de Bulsan unì fat n liber de storia per duta la grupes de rujeneda. Ncuei (26 nuvëmber) à i trëi assessëures ala scola, Mussner, Kasslatter Mur y Tommasini prejentà chësc liber nuef per la scoles autes y nce per duc i nteressei. Ubietif de chësta culaburazion danter tudësc, taliani y ladins ie de miuré la cumpetënza sun la storia de nosc raion.

Una provinzia una storia: I autores Carlo Romeo y Erika Kustatscher cun i assessëures Florian Mussner, Sabina Kasslatter Mur, Christian Tommasini y l diretëur Rudolf Meraner (foto USP/Pertl)

Nce sce vivon danter plu grupes de rujeneda sons una provinzia cun una storia. L liber de storia nuef uel vester na basa ogetiva per la descuscion. “Cun chësc liber ulon purté plu cumpetënza storica danter la jënt canche l vën for inò su vel ududa estrema o nchinamei manipulazion dla storia” à dit l’assessëura ala cultura tudëscia Sabina Kasslatter Mur che se mbincia n barat costrutif.

L liber prejentà tl Museum de Archeologia ie l prim de ndut trëi libri per la scoles autes. Ambientà al raion, che plu tert ie deventà l Tirol, vëniel te chësc prim liber tratà la storia dai scumenciamënc, dal tëmp dl sas nchin al tert dl Medieve.

“Me ncunforte dantaldut sun l terzo de chisc libri ajache iló uniral tratà la storia plu atuela dla Provinzia de Bulsan” à dit Florian Mussner pra la prejentazion. Scrijan storia ne iel nia mesun spartì cie che ie veramënter suzedù dala nterpretazions, perchël – nsci l assessëur ala scola ladina – ie l lëur scientifich che ie unì fat da esperc de gran valor.

I autores di liber, Erika Kustatscher y Carlo Romeo ie storics de gra inuem che à laurà cumpaniei da mo d’autri esperc dl’universiteies de Dispruch y Trënt. L cheder plu lerch per lauré ora chësc proiet de trëi libri à dat na grupa de lëur cun reprejentanc di trëi Istituc pedagogics, la trëi Ntendënzes y la trëi repartizions provinzieles per la cultura. Chësta grupa de lëur ie unida coordineda da Rudolf Meraner, diretëur dl Istitut Pedagogich tudësch.

L liber ie unì scrit per tudësch y talian. Tla scola d’Ert a Urtijëi vëniel nsenià storia tla rujeneda taliana, te duta l’autra scoles autes ladines per tudësch. La storia ladina ne ie nia unida trateda a pert, ma for inò iel unì juntà referimënc al popul ladin. Chësta cunsulënza scientifica per la grupa de rujeneda ladina à fat l ntendënt Roland Verra.

L medemo liber de storia per sculeies dla trëi grupes de rujeneda mira al’identificazion deberieda. “La grupes de rujeneda cunviv tlo da nëus a na maniera da ejëmpl. Śën vala de ti cialé al daunì cun uedli europeics y de se giaurì a d’autri ponc de ududa” à dit l’assessëur Mussner.

La gran mpurtanza de avëi na vijion dla storia deberieda à nce sorissà l vizepresidënt la Provinzia Christian Tommasini. I doi autores à cialà de dé lerch a n dialogh danter la storia te nosta provinzia y la storia te na udleda plu lergia. Ëi à sorissà che nosc raions à nce tla storia daniëura abù la funzion de raion de culegamënt danter la cultures dl nord y sud. Kustatscher y Romeo se à nce tëut dassënn a cuer de resté sëura la grupes etniches. La storia trata adum te chësc liber, nsci i autores, ie l resultat de n dialogh, che ie de plu de n cumpromis.

L liber dal titul tudësch “Übergänge und Perspektiven”, per talian "Passaggi e prospettive”  ie nce da giapé tla butëighes dai libri al priesc politich de 19,90 euro.
I assëssëures provinziei nvieia a se dè ju cun la storia y a arjonjer na identificazion deberieda sciche contratendënza ala globalisazion y al strënjer ite dla cultures.

Nfurmazions sëuraprò nce sun:
http://www.schule.suedtirol.it/pi/faecher/geschichte_land.htm

as

Galaria dales fotografies

Prim liber de storia per duta la grupes de rujeneda

Roland Verra: aspec ladins tl liber de storia nuef

Mussner: cumpetënza storica per la populazion

Mussner: funzion dl liber per sculeies ladins