Atualità
150 ani unità dla Talia: Durnwalder tën da la sia
USP – La posizion dl presidënt dla provinzia Durnwalder de ne ulëi nia fé pea la festes per i 150 ani dl’unità dla Talia à gaujà truepa polemiches y prutestes. Tla senteda dla Jonta provinziela (da ncuei) dl 14 de fauré, à l presidënt detlarà de ne ne avëi nia mudà minonga: “te chisc 150 ani iel nce stat tëmps ulache nosta populazion se n à fat pea d’uni sort, perchël ne é deguna rejon de fé festa”, nscì Durnwalder.
Pra la festes ufizieles dëssa fé pea i doi reprejentanc dla grupa de rujeneda taliana te Jonta provinziela, l presidënt Durnwalder ne fajerà ai 17 de merz nia festa. Chësta ie la posizion che l presidënt dla Jonta à mo n iede purtà te cunferënza stampa riesc do la senteda cun i assessëures. Cie che l vën fat per festejé ufizialmënter l’unità dla Talia ne ie da pert de Roma mo nia tler. Nce sce la scoles resta n chël di stlutes o no, muessa permò unì fat ora tl Cunsëi di ministri a Roma.
Durnwalder à sorissa de ne vester nia contra la populazion de rujeneda taliana o contra l popul talian, de chël che l se sënt cumpani. Ma davia che la festes reveda propi l’unità dla Talia y nia l anuel dl’unificazion dl 1861, ne ie chësc di da pont de ududa dl Südtirol tudësch y ladin nia da festejé. “Ti 150 ani ons tlo da nëus patì dassënn per via dla vieres, l fascism y l nazionalsozialism” à dit Durnwalder fajan referimënt ai tëmps de talianisazion de nosta provinzia ulache la populazion de rujeneda tudëscia y ladina à patì dassënn. “N muessa bën capì che nosta provinzia à abù d’autri tëmps y perchël ne me sa nia de fé festa” à dit l presidënt. De chësc viera à l presidënt dla provinzia nce respundù al presidënt dla Talia Giorgio Napolitano.
N cont dla polemiches ntëur l’autonomia à l presidënt dla provinzia respundù che l se trata de na pert de acurdanzes nternaziuneles y che aldidancuei vëniel fat na politica sun la fundamënta de dërc y cumpetënzes, ma no cun la mira de se destaché o de ulëi spusté sëides.
Durnwalder uel plu gën se cunzentré per i bujëns dla trëi grupes de rujeneda y à nvià a lascé vester la polemiches ajache l ie argumënc plu mpurtanc da traté.
as
