Atualità
Cumiscions per i monumënc dl fascism
USP – La Jonta provinziela à inò fat n var inant per ti tò la forza ai monumënc dl fascism. Per i ossares iel unì dat pro l cialé ora dla tofles de spiegazion. Per l monumënt de vitoria y per l relief sun l palaz dla finanza iel unì dat pro la cumiscions. Nadia Moroder de Urtijëi reprejentea la grupa de rujeneda ladina.
Tl’ultima enes ie i vedli monumënc dl tëmp fascist for inò stai argumënt de descuscion. La Jonta provinziela à tla senteda dl 14 de merz (ncuei) dat pro coche dëssa cialé ora la tofles de spiegazion pra i ossares a Innichen/San Ciana, Prëner y a Mals. La trëi frabiches ulache ie suplì saudeies da plu nazions, ne à nia la medema carateristiches, perchël ie nce la tofles cun la spiegazions unides adatedes ala situazion. Cun l bënsté dla Jonta possa chësta tofles śën unì realisedes.
Per curì ju l relief sun l palaz dla finanzes a Bulsan ova la Jonta provinziela damandà prupostes dala populazion. 483 persones à mandà ite ideies, feter 50 de chëstes iel bele unides lauredes ora a n proiet cun n model. “Ne me ëssi nia aspità tan de prupostes, ma chësc ie bën drët, ajache l desmostra che la jënt se à dat ju cun chësta cuestion” à dit Durnwalder riesc do la senteda dla Jonta. Na cumiscion dëssa śën crì ora la 5 miëura ideies y les prejenté ai assessëures provinziei. La Jonta à perchël numinà trëi cumisseres, che ie l storich Giogio Mezzalira y l architet Wolfgang Piller. Davia che la cumiscion dëssa reprejenté duta trëi grupes de rujeneda, iel cun l’architeta Nadia Moroder de Urtijëi nce unì numinà na reprejentanza ladina. Doi cumisseres ie mplu unic numinei dal Chemun de Bulsan, l se trata tlo de Letizia Ragaglia y Hans Karl Peterlini.
N cont dl monumënt de vitoria a Bulsan, à i assessëures provinziei n iede tratà la pert dessot. Sot a tiera iel 13 locai sun na lerch de ndut 720 metri cuadrac. Tlo ulëssa la Jonta fé n museum per documenté l fascism y l nazionalsozialism tl Südtirol. Te tëmp de un n mëns dëssa na cumiscion prejenté prupostes cun na previjion de custimënt. Te chësta cumiscion à la Jonta provinziela numinà l’archiviaria Christine Roilo y l storich Andrea Di Michele. La zità de Bulsan à numinà Silvia Spada y Hannes Obermair. Reprejentant dl Stat ie l architet Ugo Soragni, respunsabl dl Ufize statel per i monumënc artistics, che ie nce presidënt de cumiscion.
as
