Atualità
Program tlima per l Südtirol nuzan l’energia cun cë
USP – Ndependënza tl’energia, nuzé funtanes de energia nëta y segura, y n cunsum fat cun cë. Chisc ie i ponc zentrei dl pachetl de pruvedimënc prejentà (ncuei) ai 12 de mei dal assessëur Michl Laimer. La Jonta provinziela se à tëut dant truep. Laimer à detlarà che nchin tl 2050 uelen smendrì la produzion de anidrida de carbonium da 5 a 1,5 tones per persona te n ann. 90% dl bujën de energia dëssa unì curì cun energia alternativa.
L Südtirol iel bele śën una dla provinzies plu danora n cont de sparanië energia. Un di proiec plu cunesciui a livel naziunel y nternaziunel ie la “Cësa Tlima”, ma leprò iel nce d’autri ponc stersc dla politica dl’energia dla Provinzia de Bulsan. Chësc ie documentà da dac y statistiches. Tla tlassifica de Legambiente n cont de chemuns che se dà da fé cun energies da adurvé plu iedesc, ie 14 sun 20 chemuns premiei, aministrazions dl Südtirol. De tei resultac an nce arjont n cont i coletores per l surëdl (4 chemuns danter i prim 5), la biomassa (16 chemuns danter i prim 20). N cont de resultac, possa l Südtirol mustré su 17.700 mplanc cun coletores per l surëdl cun na spersa de 195.000 metri cuadrac (12% de dut ala Talia) curian l 15% de duta l’ega ciauda che vën adurveda. Paredlan i 386 metri cuadrac de coletores per l surëdl sun mile zitadins che ie tl Südtirol, nen iel tla Talia 27 y tl’Union Europea 57 metri cuadrac.
Danter l 1995 y l 2008 iel stat mesun smëndrì dassënn l cunsum de gasuele, adurvan de plu gas metan y la biomassa. “Chësc ie bele n bon resultat, ma l ne basta mo nia, l ie debujën de fé de plu” à dit l assessëur Laimer. La Jonta provinziela à dat pro n program tlima se tulan dant obietives tleres y nia saurì da arjonjer te n tëmp plu lonch. “Te chësc mumënt lascions ora 5 tones de anidrida de carbonium per persona te tëmp de n ann, 49% dl’energia che adurvon vën da funtanes alternatives” à prejentà Laimer. “Nchin tl 2050 ulons ruvé ju a 1,5 tones de CO2 y a passa 90% de energia alternativa. Per arjonjer chisc obietives iel debujën de adurvé l’energia cun cë. Cun n cunsum da talënt pudons arjonjer l 60-70% di obietives che on tëut dant. Miuramënc uniral fat n cont de efiziënza energetica, n cont de bonus de cubatura per ressanamënc, man man sostituì l gasuele y adurvé de plu l’energia alternativa.”
Aldò de Laimer se tratel de n miuramënt a bën dl ambient che possa me unì arjont sce duc juda pea. Debujën iel de miuré la cualità da pont de ududa culturel, plu mpëni tla tueda, tl’inuvazion y tl svilup dl’economia sustenibla. Da pont de ududa tecnich saral de mpurtanza fundamentela vester boni de mëter su na rë de mplanc energetics fata cun cë, arjunjan n balanz danter produzion y cunsum. Leprò iel mpurtant druché sun l priesc dl’energia y sun la politiches per sustenì diretamënter y nce tres d’autri pruvedimënc.
as
