Politica | 11.08.2011 | 16:36

L pont de Durnwalder 2/ sacrifizies per ti vester ala crisa

USP - „Nce l Südtirol muessa vester njenià a fé sacrifizies y judé pea la Talia a unì ora dla crisa, ajache nce nëus tacon pea.“ Nsci l pont dla situazion dl presidënt dla provinzia Luis Durnwalder, prejentà (NCUEI) ai 11 de agost tla cunferënza da instà a Falzes.

„Ala Talia ne ti vala nia bën, ma nianca tan stleta sciche l vën suvënz fat ora“ nsci valutea Durnwalder la situazion economica atuela. L ie n paesc nteressant che vel n cont de ndustries y che à na grandiscima pert dla cultura mundiela plu de valor. L presidënt dla Provinzia à fat n cheder dla Talia che ie amaleda, la pert a nord ie sana y fej nce n bon export, l sud à de majera dificulteies.
L majer problem de chësc mumënt ie ti uedli de Durnwalder l se rënder cont da pert dla jënt dla malatia. „La va de abiné per tëmp la drëta medejina per no fé la fin dla Grecia. Chiche ne tol nia la medejina ne deventerà mei sane“ à dit Durnwalder. Ti ultimi ani iel unì vivù sëura la pusciblteies. Tl daunì messerons duc lauré nchin a 70 ani y privileghes muessa tumé demez.

L segondo gran problem dla Talia ie aldò de Luis Durnwalder che l Guviern talian ne à nia stabilità y nia sanità: „Chësc Guviern ne se à nia nteressà per i problems dla populazion ma per ressolver si problems persunei cun la giustizia“. L bujën fossa plu che auter de ti dì ala populazion co che la sta, de lauré tla reformes y nia de fé cunedides populistiches sciche tl cajo dla reforma dla chëutes, dla regions y dl federalism che ne ie pona nia unides trates tres. Aldò dl presidënt dla Provinzia iel danataprima debujën n’economia sana, na politica dla chëutes giusta che fej nce paië i livei plu auc y crëta a livel nternaziunel acioche firmes da oradecà gëure si filieles tla Talia. “L ne possa nia vester che la Talia à me n crëscer economich dl 1,1% permez ai paejes puech svilupei che à scialdi de plu.“

Situazion economica tl Südtirol: “Sce la berca à da jì sot, pona va nce sot chëi dla prima tlas“ cun chësc cheder à Durnwalder rujenà dl bujën de judé ala Talia a sparanië. La ujes de ulëi se destaché sciazea l presidënt sciche populistiches. L’Autonomia dl Südtirol ie unida nuzeda per fé na miëur politica, nsci mostra Durnwalder su 73% de jënt che à da lëur permez a 68% a livel naziunel, l 2,6% che ne à degun lëur permez al 8,3% a livel talian. Leprò n davani mesan plu aut(34.000 euro per persona) cun na dispunibltà finanziera mesana dla families de 21.500 euro al ann permez ai 17.000 euro a livel talian.
Da lauré iel tl Südtirol alincontra dantaldut per plu stieres ai jëuni (dejocupazion dl 4-5%) y che chëi che à n titul de studi ne vede nia oradecà a se crì n lëur. „L ne possa nia vester, nsci Durnwalder, che on 8.000 persones zënza lëur y tl medemo mumënt fajons unì 40.000 lauranc da oradecà“. La Jonta provinziela se à tëut dant de mëter a jì 2000 stieres nueves. Dal’autra pert saral nce debujën de sacrifizi, „ajache sun la chëutes y pensions ne ons nia la cumpetënza“.

„La Provinzia de Bulsan muessa te chësta situazion sëurantò respunsabltà y tenì pea a sparanië“. Durnwalder à lecurdà che per pruvedimënc contra la crisa ne puderà l Südtirol nia se tenì 90% dla chëutes. La Provinzia de Bulsan ne à ti ani passei nia fat debic y pechël iela śën nce plu flessibla te si dezijions. L proscimo bilanz provinziel sarà feter unfat grant sciche chël da chëst ann. Cun i chemuns messeral unì marciadà da nuef,“nce ëi muessera sparanië pea feter l 13%“.

N cont di paiamënc di politics à Luis Durnwalder cunedì che la Jonta provinziela costa dut y per dut 2,6 milion de euro al ann, che ie mo demanco che no i 11 museums provinziei. Chëst ann iel bele unì renunzià a 10% y de chësc vieres jiran nce inant ajache “sce la populazion muessa fé sacrifizies, pona muessa i politics vester i prims a sparanië”. Aldò de Durnwalder iel mpurtant che n à de bona jënt tla politica, “ajache me cun na sëula senteda a Roma se lasce tré ora de plu che ne costa duta la Jonta provinziela”.

as

Galaria dales fotografies

L presidënt Durnwalder ai jurnalisc’a Falzes: La Talia ie amaleda (foto USP/Pertl)