Atualità
La mostra Oswald von Wolkenstein te Sëlva ie davierta
USP - Oswald von Wolkenstein ie stat na persunalità stravaganta che à tla segonda metà dl 15esim secul mustrà de plu musc ti ciamps dla mujiga, poejia y cumposizion, ma nce tla politica de raion. Tl Tublà da Nives te Sëlva à l assessëur provinziel ladin Florian Mussner deberieda cun l ambolt y l diretëur dl Museum Ladin (NSNUET) ai 12 de agost giaurì na mostra de chedri dedicheda a chësc gran uem dl Tirol tl medieve tert. Nchin de utober iel da udëi 94 chedri che 14 aritsc’ à fat ti ultimi 50 ani.
Vin, ëiles y cianté, deberieda cun d’uni sort de matades y ntraunides fetres ntan si viages ie unides tëutes sciche argumënc de na lingia de chedri. Tla mostra „Oswald von Wolkenstein in Art 1961-2011“ saral da udëi 94 chedri che 14 artisć de rujeneda tudëscia à tl ultimo mez secul fat per dé inò vita al mytos de Wolkenstein. Da udëi iel depënc, dessënies, grafiches de stampa y esponac.
La mostra dedicheda a Oswald ie unida metuda a jì dal Museum Ladin Ćiastel de Tor y dal Chemun de Sëlva. L tai dla vëta ie perchël unì fat dal assessëur provinziel ala cultura ladina Florian Mussner deberieda cun l diretëur dl Museum Ladin Stefan Planker, l ambolt Peter Mussner y l cunselier de chemun Dietrich Mussner. L lëur de cura de chësta mostra se à sëurantëut Hans-Dieter Mück che ie nce curadëur dla mostra sun Oswald von Wolkenstein tl Ciastel Tirol.
Nasciù l ann 1377 tl ciastel Trostburg a Pruca, se à Oswald von Wolkenstein fat inant nchin a deventé una dla persunaliteies plu stravagantes dl Tirol tl medieve tert. Cun me un n uedl ma na gran ulentà de se fé valëi iel stat bon de se fé inant a deventé fant dl rë Sigmund (dal 1415) y pona nchinamei ciavalier de rëni (dal 1434). Oswald dla cësa von Wolkenstein fova drët bon de musa, n poet y cumponist che cun si cianté y fé mujiga à fat cianties che testemunieia mo ncueicundì l’ert dl Lied tl raion de rujeneda tudëscia. Te si tëmp tla segonda metà dl 15esim secul se al for inò dat da fé tla politica de raion, nchin a si mort l ann 1445.
Bele cun 10 ani se n fovel jit da cësa per mparé l mestier artejan de fé ermes. L ova raidà l mont ruvan nchin te Persia. Scumencià ovel tla chëurt dl vëscul de Persenon y di grofs Görzer deventan espert de dërt y nce pelegrin nchin a Jerusalem. Dl 1417 ovel maridà Margarethe von Schwangau tl Schwaben y ova cumbatù per l ciastel Hauenstein a Sëuc sota l Scilier. Oswald a sëuravissù doi prijunies.
Si atività da tla batalies y tla politica ie stat argumënt per truep poec, musizisć, ma nce artisć dla pitura y scultura per dé esprescion dla vita de Oswald. La lingia de 94 chedri tl Tublà da Nives te Sëlva ie da udëi dal merdi ala dumënia, dala 10 ala 12 danmesdì y dala 14 ala 18 domesdì.
Artisć dla mostra
Rudi Maria Complojer (*1938; Unterinn/Renon)
Simon Dittrich (*1940; Stuttgart)
Wolfgang Ehehalt (*1939; Stuttgart)
Thomas Escher (*1966; Hamburg)
Harald Reiner Gratz (*1962; Schmalkalden/Thüringen)
Professor Dieter Groß (*1937; Stuttgart)
Helmut Herbst (*1945; Waiblingen)
Ambrosius Humm (*1924; Wädenswil)
Hans-Ruprecht Leiß (*1954; Flensburg)
Ingeborg Leuthold (*1925; Berlin)
Peter Malutzki (*1951; Flörsheim am Main)
Professor Armin Münch (*1930; Rostock)
Thomas Rother (*1937; Essen)
Johannes Vennekamp (*1935; Berlin)
as
