Atualità

De plu nseniamënt dla segonda rujeneda nce tla scoles tudësces

L nseniamënt dla segonda rujeneda dëssa unì ntensificà tla scoles tudësces cun programs aposta y cun la maniera de nseniamënt CLIL. La Jonta provinziela à (NCUEI) ai 08 de lugio dat pro chësc var che ie bele unì fat tla scoles talianes y ladines sorissan l respet dl Statut d’Autonomia. Tla scoles autes ladines an bele fat prima esperienzes de traté vel tematica per nglëisc.

La mpurtanza dla rujenedes à massa na gran mpurtanza y perchël à la Jonta provinziela fat n var leprò tla reforma di sistem scolastich. "Ulon che nosc jëuni possa comuniché miec tl'Europa y perchël ti dajons pëis ala cumpetënzes de rujeneda" à dit l presidënt dla Provinzia riesc do la senteda dla Jonta. Ma chësc ne ie tla situazion dl Sudtirol nia tan scëmpl ajache aldò dl articul 19 dl Statut de Autonomia vala de ti garantì ai sculeies dl dërt de nseniamënt tla rujeneda dl'oma.

Do n majer lëur de preparazion ie duc i assessëures provinziei stai a una cun la pruposta dl assessëur Sabina Kasslatter Mur de miuré l nseniamënt dla segonda rujeneda te doi vares. Tla scoles elementeres, mesanes y autes possa la direzions de scola nvië via programs spezifics respetan l articul 19 y do avëi rujenà cun i genitores.

L segondo var reverda l ultima doi tlasses dla scola auta. Aldò dla diretives stateles per la reforma dla scola possel unì nsenià nchin a doi materies te n'autra rujeneda. "Chësc possa unì fat nchin al plu de 50 percënt dl'ëures a desposizion per chëla materia" spiega l presidënt Durnwalder juntan che l ejam ala fin dl proiet muessa unì tenì tla rujeneda dla scola. La materies ulà che l dëssa unì metù n droa chësta maniera de nseniamënt CLIL (Content and Language Integrated Learning) vën crisses ora dal Cunsëi de scola.

Aldò di resultac de chësc proiet pilot uniral ti proscimi ani tëut na dezijion sce jì inant cun chësta maniera de nseniamënt. La Jonta provinziela à dat pro che per mëter n droa proiec CLIL muessa i nsenianc avëi la preparazion spezifica dla materia, savëi l'autra rujeneda (livel europeich C1) y avëi fat n curs didatich per chësta maniera de nseniamënt.

Tla scoles autes ladines iel bel unì fat esperienzes de chësc viers cun l nseniamënt de vel tematiches tla rujeneda nglëija.

as