Atualità

Politica | 27.05.2009 | 12:26

Mussner: isolé estremismes cun l dialogh interculturel (cun audio)

USP – Tl dialogh interculturel vëij l assessëur provinziel Florian Mussner la streda per isolé estremismes y ti vester a tenscions etniches unides su ntan l’ultima enes. La Union Europea à detlarà l dialogh interculturel argumënt dl ann, na streda sun chëla che la scola paritetica ladina nes à bele menà y sun chëla che la va de jì inant.

L ann 2009 ie da pert dla Union Europea unì dedicà al dialogh danter la cultures. Tla Provinzia de Bulsan iel ultimamënter unì su problems danter la grupes etniches, descedei da pruvocazions y polemiches. Vijions estremes se damanda da pert tudëscia l’autodeterminazion, da pert talian vëniel unerà monumënc “Chësta formes estremes mostra su melcuntentëza da tramedoi pertes” dij l assessëur Mussner.

Particularmënter tla valedes ladines ons na vijion plu europea dla situazion. “Cun l dialogh interculturel, tipich per la jënt ladina, sons boni de isolé estremismes” nsci Florian Mussner, “tl dialogh inteculturel possa uni un viver inant si rujeneda y cultura, coche nëus ladins l on for fat. Dut chësc tl respet dl proscimo zënza messei tenì cont de posizion o cultura”.

“Nëus ne puderon dessegur nia mudé la storia, ma pudon mparé per l daunì” dij l assessëur ladin. La marcia di Scizeri a Burnech vën da pert dl Guviern Provinziel bën azeteda sciche forma de demustré si minonga, nce ajache ëi se à tenì ala desposizions dla Istituzions. Per Mussner iel mpurtant che n sebe nce cie che ie dovia y ciuldì che l vën fat velch da detel. Dal’autra pert an pudù mëter ju gherlandes dan i monumënt, “chësc ie n sëni de nia traté duc unfat” dij Mussner, na pruvocazion che porta a melcuntentëza y tenscions.
“Te chësta cuestions an na vijion massa strënta, tlo iel debujën de ntervenì sun i jëuni tres la scola” dij Mussner. Semea che mparé miec la rujeneda di autri ne ie tl Südtirol nia mesun. “L model dla scola ladina ie n ejëmpl che possa unì adatà al’autra pert dl Südtirol y de chësc iel debujën de rujené te Jonta provinziela” sorissea l assessëur ladin.
 
La populazion tla valedes ladins ne sënt nia la tenscions etniches. “De chësc à la scola paritetica ladina n gran merit ajache la à for sustenì l mparé rujenedes zënza mëter cianciei. De chësc vieres se an tla valedes ladins bele muet sun la streda dl dialogh interculturel damandà dala Union Europea” dij Florian Mussner.

as

Galaria dales fotografies

Downloads