Atualità
Senteda dla Jonta provinziela ai 17 de agost
USP – La Jonta provinziela à dat pro l sistem nuef de museré l davani dla persones per scemplifiché la prestazions provinzieles. Te si senteda d’agost, amez a la paussa da instà, à la Jonta meneda dal vizepresidënt Hans Berger nce tëut dezijions che reverda l svilup turistich di chemuns y de se paré contra l Guviern a Roma.
Museré davani y avëi
I assessëures provinziei ie stai a una de muever cun n sistem nuef per museré l davani dla persones. Chësc ie debujën per scemplifiché la dumandes do prestazions da pert dla Provinzia y nsci smëndrì burocrazia. N fin primer ie nce de pité la medema cundizions y unifiché i sistems de valutazion. Ultimamënter ova la lies provinzieles y i sindacac, ce sce cun n pue’ de pesimé, dat pro la pruposta dl assessëur Theiner. La Jonta provinziela à śën dat pro de lauré ora i particuleres de chësc sistem y de anjenië l sistem eletronich per lauré ora i dac. Per l prim de lugio 2011 fejen cont che la dumandes do prestazions provinzieles tl ciamp dla sanità y dl soziel possa unì fates cun l aiut de chësc sistem tlamà redditometro. Do y do dëssa l sistem unì adurvà nce per prestazions te d’autri ciamps. “La se trata śën de abiné la formes adatedes per i dac sensibles ala privacy, la definizion de cumuniteies familieres o cuestions che reverda la sëida dl mënder davani” à dit Berger. Pra dependënc uniral me tëut n cunsciderazion l 90% de si davani. La pruposta trateda dala Jonta vëija dant che n patron de lëur muessa ntës almaco davanië tant che n laurant cualificà. I particuleres da lauré ora reverda cuestions sciche l cuatier da viver nstës tenian n cunsciderazion mprësć y fit da paië. Da stlarì saral nce co che l dëssa unì cunscidrà l valor dla berstot o dl hotel che vën adurvà per lauré.
Na grupa de lëure dëssa ann per ann lauré ora parametri per l sistem de museré l davani y l avëi.
Svilup turistich ti chemuns
La Jonta provinziela à chëst ann for inò dat pro n aumënt de liec turistics ti singuli luesc sun la basa de cunzec turistics. La spartizion de chisc liec nueves ti spieta ai chemuns. La Jonta provinziela à śën dat pro n catalogh de criteries aldò de chëi che i chemuns possa sëurandé la lizënza de anjenië liec nueves. Dan l dé inant ai chemuns aspieten mo la posizion ufiziela da pert dl cunsëi di chemuns. “I criteries de majera mpurtanza ie che l dëssa n iede unì ngrandì strutures che ie bele, strutures che pieta prudoc dl post y che à almanco trëi stëiles” à dit l vizepresidënt dla Provinzia Hans Berger. Chësta basa de dezijion per i chemuns tën nce cont dla cultura dl frabiché y dla cuntreda.
Cumpetënza sun natura
L Guviern a Roma se à tëut a di sun de plu cuestions che reverda la nueva lege provinziela per straverde la natura. La Jonta provinziela à fat ora de se paré contra l’nterpretazion dl guviern y dla suneries, ududa sciche massa strënta. La cumpetënza che Roma ne uel nia ti recunëscer ai aministradëures a Bulsan reverda dantaprima la ciacia y singuli articuli de d’autri ciamps sciche l stravardé defin de vel tieres y n pert de vel plantes.
Prezedënza ai nsenianc da tlo
La suneria per l lëur ti à dat rejon a doi nsenianc da oradecà che ova fat recurs contra la maniera de tenì la graduatories per la stieres. I doi nsenianc de Ferrara ova fat la spezialisazion tl’università a Persenon y ova damandà de ruvé te graudatoria per na stiera tla provinzia de Bulsan. Aldò dl regulamënt ie ruva candidac che ne ie nia da tlo japé de chësta graudatoria. Do che la suneria ti à dat rejon al recurs di doi nsenianc, se pera la Jonta provinziela śën contra cësta dezijion tenian sun la posizion de basa de ti dé prezedënza ai nsenianc da tlo. Chësta cuestion ne reverda nia la scola ladina davia che la stieres da nsenianc ti luesc ladins ie resservedes ala grupa de rujeneda ladina.
Dann per la gran suta
La situazion dl tëmp ntan chësc instà à purtà dificulteies per l’agricultura ajache de lugio iel stat na gran suta y pona iel te puec dis de agost unì de gran jetes. “Dan damandé aiuc per curì l dann muessen avëi n bilanz de dut l instà“ à dit l vizepresidënt dla Provinzia, “sce n possa documenté de avëi passa 30% de manco racolta, possel unì damandà al minister a Roma la detlarazion de ciarestia y de cunseguënza aiuc. Tla segondo mez setëmber, canche l ie unì tëut ite la pëufla, uniral fat analises per udëi te ciun raions che l ie veramënter stat n majer dann per gauja dla suta. “Te chësc mumënt ne iel nia l cajo de se fé speranzes de aiuc per la suta” à detlarà Hans Berger.
Stieres per persones cun handicap
La Jonta provinziela à dat pro 20 stieres nueves per persones cun handicap: 6 persones puderà lauré tl’Unità sanitera y 14 ti chemuns y tla cumuniteies de raion. La Provinzia sëurantol na pert dl custimënt. Da ani oven metù man cun l proiet “Plus +35”, udan dant 35 stieres per persones cun handicap. Do y do fova unì auzà chësta cumpëida a 45, tenian cont dla stieres a mez tëmp. Cun la stieres dates pro, saral proscimamënter de ndut 65 stieres tl’aministrazion publica. “Son de chëla che l ie miec ti dé a persones cun handicap la puscibltà de fé n lëur, de avëi l sentimënt de unì adurvei y nsci miuré la stima de sé nstësc, mpede me ti dé servijes soziei, à dit l vizepresidënt dla Provinzia.
Mplanc fotovoltaics
La Jonta provinziela à stlarì che sun uties de scipa y sun pitla cëses per la verdura ne possel nia unì fat mplanc fotovoltaics.
as
