Atualità
Senteda dla Jonta provinziela dl 27 de setëmber
USP – Dla reforma tlinica, da na prima partizion di bilanz provinziel per l ann che vën y dla termes de Maran à la Jonta provinziela tratà prinzipalmënter te si senteda de ncuei, 27 de setëmber. I ponc de majer nteres, à l presidënt prejentà riesc do la senteda te cunferënza stampa.
Reforma tlinica
Sun la basa di documënc di tecnics à i assessëures tratà la reforma tlinica cialan de abiné na forma unitera per duc i ciamps. La se trata de spartì su la cumpetënzes mantenian i 7 spediei dla provinzia cun si servisc de assistënza de basa. “L ie unì debatù la prupostes y nchin a ala senteda dl lunesc che vën adurvons mo d’autri dac da pudëi dé pro la diretives” à detlarà l presidënt Luis Durnwalder. I prinzips dla reforma ie daniëura de smëndrì l custimënt y de miuré la cualità di servijes. Per arjonjer chësc saral debujën de mudazions sibe tla pitla che tla gran strutures. La Jonta provinziela se à tëut dant de arjonjer na majera culaburazion danter la medejina de basa cun i dutores de chemun y i spediei. Aldò dla Jonta dëssa i dutores de chemun ti tò ju ai spediei i servijes plu generei. “L sistem da ncuei ne ie nia mesun mantenì tl daunì, perchël muessen avëi l snait de fé mudazions” à dit l presidënt dla provinzia.
Bilanz provinziel 2011
La Jonta provinziela à scumencià la partizion dl bilanz de previjion per l ann che vën. Permez al bilanz 2010 saral n auter ann 81 milion de euro de manco a desposizion, plu avisa 5,203 miliarc mpede 5,284 miliarc de euro. I singuli dipartimënc provinziei messerà fé cont cun feter 6% de manco. N pitl aumënt saral al’incontra tl ciamp dl personal ulache l ie udù dant adatamënc al nflazion che va nchin a 2%, y per l Astat che fajerà l cënsimënt. N pitl aumënt dëssel aldò de Durnwalder nce unì udù dant per la cultura y la furmazion, n cont de paiamënt di nsenianc. Ntan la proscima enes uniral laurà plu avisa i programs dl bilanz de previjion 2011.
Statuc nueves dla termes de Maran
La Jonta provinziela à dat pro i statuc nueves dla termes de Maran tres chëi che l vën udù dant la spartizion di servijes y dl hotel. Na sozietà defin publica dëssa tenì la gestion di servijes y ne adurvan te chësta forma nia de scrì ora uni lëur publicamënter. L hotel dëssa unì vendù al medem priesc sciche calculà l ann passà. Ala fin de utober-nuvëmber fejen cont che l unirà scrì ora l vënder. Aldò de Durnwalder se à dal ultimo iede lascià audì mo d’autri nteressei.
Finanziamënt per scoles y scolines privates
La Jonta provinziela à dat pro diretives nueves per sustenì scoles y scolines privates recunesciudes. Per giapé n finanziamënt muessa la scoles avëi almanco 14 sculeies. “L sustëni devënta plu flesssibl, à dit Durnwalder, zënza na perzentuela stara, ma che i cuntribuc possa unì adatei ai custimënc y ala despunibltà dla provinzia.
N sëul pest per i monumënc
Mpede cater pesć ai monumënc culturei uel la Jonta provinziela me plu dé ora un n pest al ann. Sce l vën jit a rotazion danter l pest per l ressanamënt de monumënc, l pest per sparanië energia pra monumënc culturei, l pest ala viles dla Val Badia o per ustaries storiches, ie mo da stlarì. N’alternativa pudëssa nce vester l scrì ora de n pest nuef che tol ite duta la categuries.
Cuntrac per nsenianc prufesciunei
La Jonta provinziela à azetà n linea de mascima la diretives nueves per nsenianc dla scoles prufesciuneles. Nsenianc cun titul de studio universiter dëssa fé 20 ëura de nseniamënt al’ena y giapé n paiamënt aldò dl otavo livel. Nsenianc tecnics dëssa danter teoria y pratica fé 22 ëura de nseniamënt giapan n paiamënt aldò dl setimo livel. Do set ani dëssa ëi giapé l paiamënt che i academich giapa al scumenciamënt de si atività. Cun la partizion nueva per l paiamënt dëssa aldò de Durnwalder tumé demez la ndeniteies per cumiscions de ejam y la jites.
Nfurmazions tla stazions dla ferata
Tres 40 stazions de nfurmazion dëssa i tlienc dla ferata pudëi cialé do destinazions, la drëta scina o ferates tardives diretamënter te stazion. La Jonta provinziela à dat pro de scì ora 540.000 euro per cumpré 20 terminal da mëter ala lergia y 20 da mëter dedite.
as
