Atualità
Mudazions ala lege de imigrazion: dezijion spënta
USP – Rejons ma nce duvieres per i imigrei, trëi cumiscions nueves y cundizions per l sustëni provinziel: chisc ie stai i ponc zentrei che la Jonta provinziela à udù dant tla pruposta de lege n cont di imigrei. Te si senteda dl 10 de jené (da ncuei) à i assessëures tratà de plu aspec che unirà sën adatei tla pruposta de lege per unì pona metù sun l orden dl di dl lunesc che vën.
40.000 fulestieres, de chisc 27.000 nia europees vif tl Südtirol. “La jënt che vën da ora dl Europa a viver tla Provinzia de Bulsan ne à nia me dërc ma nce duvieres” à dit l presidënt Durnwalder te cunferënza stampa. Per la Jonta provinziela iel tler che l’economia dl Südtirol se adrova culaburadëures da oradecà, ma me tanc che ie veramënter debujen. L muessa nce vester tler che i imigrei ne possa nia unì adalerch me per l miëur sustëni soziel. N prinzip che i assessëures se à tëut dant a lauré ora la pruposta per na lege nueva ie l tratamënt cun denità, zënza dé rejon a na sozietà paralela o nchinamei a ghetos. La mira dla Jonta provinziela ie na culaburazion te chëla che da tramedoi pertes iel debujën de ulentà de mparé a cunëscer cultura y particulariteies. “Me sce n mpera a cunëscer l’auter possen ti vester a tëmes y festidesc” à dit l presidënt. Perchël iel nce debujën de nfurmazion n cont dla particulariteies cultureles.
Trëi cumiscions dëssa lauré per arjonjer chisc ideai che n se à tëut dant. Na sënta de coordinazion dëssa tò ite duc i ufizies provinziei che reverda zitadins nia europees. Sota l ciapel dl ufize provinziel per l lëur, dëssel nce unì njenià programs per plu ani. Na segonda cumiscion dëssa lauré contra la descriminazion. “Te nosta provinzia ne dëssa deguni unì svantajei o nchinamei perseguitei per si rujeneda, culëur dla pel, religion o raza” à dit Durnwalder fajan apel al respet de un cun l auter.
Te na sënta per imigrei dëssa de plu autoriteies, l ulentariat y aministrazions locales lauré ora programs deberieda cun i imigrei. Te uni cumunità raionela y nce ti chemuns dëssel unì nciarià na persona de referimënt che dà inant nfurmazion de persona. Aldò dl presidënt dla Provinzia dëssa nce lies sportives y cultureles se giaurì y tò ite pea zitadins che vën da oradecà.
Sustëni soziel y suvenzions da pert dla Provinzia de Bulsan dëssa, aldò dla pruposta, me giapé imigrei che sëuraprò a 5 ani de residënza ebe nce laurà almanco trëi ani tlo. “Messon se tenì ala basa metuda dant per lege taliana y ne on nia la puscibltà de fé politica estera. Ma pudon mëter cundizions ai aiuc che dajon sëuraprò” à detlarà Durnwalder. Minà iel tlo per ejëmpl suvenzions per l fit dl cuatier, per families o per giapé n cuatier.
Tla materia de fé unì do chëi de familia ne à la Provinzia nia cumpetënza direta. Per giapé aiuc provinziel vëniel damandà de respeté i standards da tlo per ejëmpl n cont de minimum de davani y massa jënt ti cuatieres. Cuncretamënter vëniel damandà l ejam de rujeneda ntan i prim doi ani (slungëi a trëi ani) y sëuraprò de avëi laurà almanco per un ann. Per fé unì do i mutons dëssel unì tëut n cunsciderazion la residënza di genitores. Sce vën do i genitores de chëi che damanda l sustëni, muessa chisc nstësc respeté i criteries metui dant per pudëi giapé prestazions sozieles (Cësa de paussa, cuntribuc de cura).
La cunescënza de rujeneda vën nce damandeda per jì a scola y ala scolina. Chi che ne sà nia la rujeneda muessa dant fé cursc. Da pert dla Provinzia se mpenieran de mëter a jì cursc de rujeneda no me per i sculeies, ma per duta la familia. Cun paroles tleres à Durnwalder cunedì che l ne unirà nia lascià pro sfrutamënc nia giustifichei dla suvenzions, sciche per ejëmpl sce mutans jëunes vën tëutes ora de scola per les mandé de reviers a se maridé y l vën for mo inant pià do suvenzions.
Ntan chëst ena dëssa unì adatà la pruposta de lege per pudëi prejenté n test definitif tla proscima senteda dla Jonta provinziela.
as
