Atualità
Azetà l masterplan dl aeorport, mëisa cun nteressei
USP – La Jonta provinziela de Bulsan à (NCUEI) ai 28 de merz azetà l masterplan sun l svilup dl aeoroport de Bulsan. Chësc ie stat debujën per giapé la cunzescion dal’ENAC. I assessëures ie stai a una de cherdé ite na mëisa de descuscion cun duta la pertes nteressedes per arjonjer n cumpromis sun i lëures che ie debujën de fé.
La mira dla Jonta provinziela ie che la jënt posse julé da Bulsan a de plu destinazions nternaziuneles cun de bon priejes. “Ne adurvon nia n gran aeroport, ma n culegamënt cun de majeri aeroporc sciche l ie ti Bundesländer dl Austria o te d’autra regions talianes” à dit Durnwalder do la senteda dla Jonta. Per smendrì la fuera y per mpaziamënt dl’aria iel bele unì fat pruvedimënc cun de bon resultac. De chësc vies à la Jonta provinziela (ora di assessëures Kasslatter Mur y Laimer) azetà l masterplan che vëja dant de slungë la pista y la lerch de segurëza. La Provinzia ulëssa lascé demez i nvestimënc per l hangar y la strutures de cuntrol di motores.
Tla medema senteda à la Jonta provinziela dat pro cun duc a una de cherdé ite na mëisa de descuscion cun i chemuns ujins, istituzions, lies y l soziel, per ruvé a n cumpromis sun i lëures che ie debujën de fé. La se trata de udëi sce l fossa mesun che l ENAC lasce do vel cundizion n cont dla pista per sëurandé la cunzescion. Durnwalder à spiegà che l ENAC se damanda na pista de 1400 metri de lunghëza (mpede 1296 che ie śën n drova) y na lerch de segurëza cun 300 metri a nord (mpede 150) y 250 metri a sud (mpede 140 metri che ie bele). La mëisa de coordinazion dëssa unì nvieda via l’ena che vën.
La dezijion dl masterplan ne lasciova nia alternatives. La dumanda che la cunzescion vënie data ora da nuef muessa unì fata nchin ai 31 de merz. Sce la provinzia ne dà nia ju l plann de svilup per i proscimi ani, possa l’ENAC scrì ora la gestion dl aeroport a livel europeich. La ne se trata perchël nia dal dumanda sce l da Bulsan uniral mo julà o no. Sce la Provinzia ne se damanda nia plu la gestion dl aeorport, ne uel nia di che l vën tëut de mez, ma che l unirà menà da d’autri o che l vën adurvà per joi militeres y sportives. La puscion ie per 90% tla mans dl Stat y me per na mëndra pert de avëi dla Provinzia y dl Chemun. I joi charter che vën fai aldidancuei fej me ora 15,6% dl muvimënt, che ie de ndut de 2560 joi al ann. I autri feter 14-mile joi, ie militeres (3230) y sportives (10.670). “A Trënt, ulache l ne ie degun joi de trasport publich, iel unì fat 31.183 joi sportives, che ie feter trëi iedesc de plu che a Bulsan” à dit Durnwalder.
as
