Atualità
Populazion for plu vedla: i resultac dla cumpededa dla jënt
For plu fulestieres, na populazion che devënta for plu vedla y la families for plu pitles: chisc ie trend prinzipei che n possa liejer ora dai truep resultac dla cumpededa dla jënt che ie unic prejentei (NCUEI) ai 15 de mei a Bulsan. “Aldò di resultac statistics muessa la politica tò i pruvedimënc per seguré l daunì” à dit l presidënt dla Provinzia Durnwalder.
Dala cumpededa dla jënt dl 2001 a chëla dl 2011 ie la populazion dla provinzia de Bulsan cresciuda de 42.000 persones y ala fin dl 2011 iel unì cumpedà 511.750 zitadins. La cumpëida dla jënt crësc, ma la cumpëida dla nascites va juvier. "Doi terzi dla jënt che on ti ultimi diesc ani de plu tl Südtirol ie imigrei" à dit l presidënt Durnwalder, sorissan che la politica muessa tenì cont de chësc.
La perzentuela di fulestieres (nce dala Union Europea) ie ntan l ultimo dejené cresciuda da 3,1 a 7,8 percënt. La cumpëida di fulestieres cun residënza ie aumenteda plu de mo n tant, jan da 14.336 a 39.396 persones. I fulestieres che vif tl Südtirol vën da 134 nazions, passa doi terzi da nazions europees. La majera cumpëides vën dal'Albania (12,5%), dal Deutschland (10,5%) y dal Marocco (8,0%).
L presidënt dla Provinzia à sorissà che i imigrei à nce na gran fazion pra la statistica dla nascites: "Sun diesc nascites ie feter doi de umans fulestieres y chësc fej ora belau l 20 percënt". Majera pert dl'ëiles dl Südtirol cun zitadinanza taliana giapa i popsc danter 30 y 34 ani. L'ëiles fulestieres i giapa plu da jëunes, majera pert dan i 29 ani. Permez ai ani 1960 iel set iedesc mo n tan de popsc de copies nia maridedes: da na perzentuela de 6,1 iesen ruvei a 44,7 percënt.
La populazion dl Südtirol devënta for plu vedla. La cumpëida di zitadins sëura 80 ani ie danter l'ultima doi cumpededes dla jënt aumenteda de 55,0 percënt (da 16.881 a 26.159 persones). La sëula categuria de età che ulache l ie manco zitadins ie chëla dai 15 ai 39 ani, ulache dl 2011 iel unì cumpedà 8,3 percënt manco zitadins (da 169.342 a 155.208 persones l ann 2011).
N fenomenn che ie lià a chësta mudazions ie la speranza de vita che da cumpededa a cumpededa chësc de feter trëi ani. Mutans nasciudes dl 2009 possa fé cont cun 85,1 ani de vita, mutons cun 79,9 ani. La speranza de vita ne ie aldò dl Istitut de statistica ASTAT mo mei stata ta auta sciche śën. La provinzia de Bulsan ie de n fregul danora permez ala mesaria naziunela (82,5 ani) y la mesaria europea (80,0 ani). "La politica muessa tò n cunscidrazion che la populazion devënta for plu vedla y mëter a jì strutures y servijes aldò" à dit Luis Durnwalder.
La families devënta for mëndres y la gran families sfanta. Dan 30 ani ova la families na mesaria de 3,2 cumpunënc, dl 2011 me plu 2,4. Passa mesa la families fova copies cun mutons. Chësc valor ie dl 2011 jit sot al 30% dla families. De cunseguënza iel for de plu singuli genitores che vif cun i mutons: 11,2 percënt umans (23.564) y 4,6 percënt peresc (9.592). La families dl Südtirol à na mesaria de 1,7 mutons. Paredlan l'edizions passedes dla cumpededes dla jënt iel for plu persones che vif dassëules. Dl 2011 iel unì cumpedà 73.236 persones che vif dassëules y chësc fej ora belau 35% de duta la families.
L Istitut de statistica ASTAT à nce dat ora l manual demografich per l ann 2012. Te chësta publicazion y nce sun la plata web www.provinzia.bz.it/astat possen liejer do duta la statistiches y la valutazions di resultac che reverda la situazion demografica tla provinzia de Bulsan.
as
