Atualità
Florian Mussner (2/3): internet aslune y lëures publics
Sibe pra la stredes, che pra la scoles, cëses publiches o spediei: l assessorat ai lëures publics senterà tl daunì de plu sun l mantenimënt y l ressanamënt (energetich). L lëur de majera mpurtanza strategica, nsci l assessëur Florian Mussner (NCUEI) pra si ancunteda ala fin de legislatura cun jurnalisc, ie l ngrandimënt dla rë de internet aslune. Nchin ala fin dl 2013 arà la Provinzia arjont duc i chemuns cun la fibra otica.
La zifres che l assessëur Mussner à purtà dant a Urtijëi testemunieia la mpurtanza che la Jonta provinziela ti dà ai pruvedimënc de nfrastrutures: ntan chësta legislatura iel unì spendù ite 510 milion de euro te frabiches y 462 milion de euro tla stredes. “Ntan i ultimi ani iel unì fat truep. Feje daniëura l ejëmpl dla stredes: da 15 ani à la Provinzia la cumpetënza sun la stredes, da 12 ani porti la respunsabltà per chësc ciamp. Lauron sun 2612 chilometri de stredes, 1662 puenc y 199 tuniei. I scioldi che vën adurvei ie for nce na nvestizion de segurëza” à dit Mussner.
Tl daunì ne se traterala tla frabiches y tla stredes nia de frabiché da nuef, ma de mantenì la strutures che on bele” nsci Florian Mussner. “Savon che cëses se adrova cumedures te chëla che les devënta plu vedles. Perchël ne uniral nia plu drë slungià l fit per ufizies, ma cialeron de mëter i ufizies tla cëses che ie dla Provinzia y nsci puderons sparanië.”
N cont de ressanamënc vel per la cëses l medemo sciche per la stredes. “Na streda ie sciche na cësa che se adrova do vint o trënt’ ani n ressanamënt. Co che la stredes se revina ons udù do l ultimo inviern. Tl daunì messons nce per la stredes udëi dant plu mesuns per l mantenimënt” à dit l assessëur.
N majer pëis ti iel ntan i ultimi ani unì dat al ressanamënt energetich dla cëses provinzieles. “Per l daunì dëssel unì dat mo plu pëis a chësc mpëni. La Jonta provinziela à fat ora che 15 nchin 20 percënt di scioldi per frabiches nueves dëssa unì spustei ti ressanamënc”. Chisc ressanamënc cumporta de ndut na reduzion di valores CO2 de passa 2200 tones y n sparani energetich de feter 800.000 euro al ann.
Autocritica à Mussner fat pra la comunicazion de majeri frabicac: “Bonamënter ne sons nia for stai boni de fé al savëi l valor dla frabiches per duta la cumenanza. Ejëmpl fej tlo l mplant de valorisazion dl refudam y l zënter bibliotecher. L zënter a Bulsan ie un di majeri proiec senificatives che la Jonta provinziela à nvià via ti ultimi 10-15 ani. L medemo vel per l parch tecnologich. L nes sarà de gran utl per nia me rujené de inuvazion, ma nce de fé inuvazion. L sarà dantaprima la firmes a nen aprufité. Ntan i ani passei ons fat 60 reunions per zitadins, 80 vijites ai cantieres y 30 cunferënzes stampa per comuniché te na maniera davierta. La comunicazion trasparënta nes stà a cuer, ma chësc ne uel nia di che uni tëuta de posizion muessa unì tëut adalerch.”
L assessëur à nce trat ca l pëis burocratich per la firmes: “Ne ruvon nia drë inant cun la reduzion de burocrazia, co che ulessan. Chësc ie l’aurità. Messon mudé velch, ma messon nce se tenì ala diretives europees y stateles. Un n var ie la fundazion de na zentrela per la zertificazions SOA, che dëssa ti tò ju pëis ala firmes. Nosc mpëni ie nce de giaurì i cuncorsc de proietazion a duc, astilan ora la limitazions scrites dant dala Union Europea.
Dassënn a cuer ti stà a Mussner l ngrandimënt dla rë per i culegamënc de internet aslune. La Jonta provinziela se à tëut dant de arjonjer duc i chemuns dl Sudtirol nchin ala fin dl 2013, y chësc uniral nce arjont. Nchin ala fin de lugio 2013 iel bele unì tacà ite 93 chemuns ala rë de fibra otica. Ncinamò iel unì metù ju 750 chilometri de roles y trat tres 640 chilometri de fibra otica. Sëuraprò iel bele unì adatà 40 zentreles dal telefonn al internet aslune, nchin ala fin dl 2014 uniral adatà chëles che mancia mo. “La rë de fibra otica ie una dla gran nvestizions de nosc tëmp. L internet aslune porta inant na vijion de Silvius Magnago: Magnago à lascià fé stredes y culegamënc de ega y strom per duc i luesc. Nëus fajon ncuei l medemo cun la tecnologia moderna. L culegamënt cun dut l mond ie la miëur medejina acioche la jënt, i jëuni, ne se n vede nia dai pitli luesc” nsci Mussner. (USP)
as
