Atualità
Cudejel nuef sun la veles dl Parlamënt Europeich
Ast - Per la veles dl Parlamënt Europeich de juni à la Ripartizion per cuestions europees dla Provinzia de Bulsan dat ora n cudejel nuef. Tlo vëniel dat n cheder generel sun l’Union Europea cun na prejentazion dl Parlamënt Europeich y sun l sistem de vela. Chësc strumënt de nfurmazion dëssa vester de aiut ala populazion a capì miec la mpurtanza dla Union Europea y vester na motivazion a se nuzé dl dërt de vela.
Da l prim de mei ie l’Union Europea cun 3,9 milion de km2 deventeda la majera spersa dl mond davierta al marcià intern. Bën 455 milion de persones de 25 paejes fej sën pert de chësta union che tën adum populi che se à fat viera ntan i centeneis passei y che uel sën garantì la pesc per l daunì.Ai 12 y 13 de juni iesen nce tl Südtirol cherdei a lité diretamënter l Parlamënt Europeich. Dala veles dl 1979 nchin a sën i chësc parlamënt deventà for plu mpurtant, ti prim ani me cun nla funzion dé valutazions y pona man man giapan for plu dërc y cumpetënzes. „Cun l cudejel sun la veles europees unions dò al mpëni de nfurmé la populazion“ à dit l presidënt dla provinzia Luis Durnwalder. La pulbicazion dëssa nce nvië la jënt a ji a lité l Parlamënt Europeich.
Sun 28 plates vëniel tl cudejel presentà a na maniera tlera de cie che la se trata pra chësta veles. N iede la fundamëntes storiches dl’Union Europea: i vares plu mpurtanc riesc do la gran viera nchin a ncuei. L dërt de vela per l Parlamënt Europeich cun la situazion spezifica tla Talia. Tant che l ie unì lità te uni paesc pra l’ultima veles dl 1999 arjunjan n dut na partezipazion dl 49,9%. Pra la presentazion dl Parlamënt Europeich iel da liejer do co che ie metudes adum la frazions y la defrënta cumiscions, la cumpëida di rapresentanc de uni nazion y ulache ie la sëntes dl’Unin Europea. N capitul a pert ie dedicà ai dërc y duvieres dl Parlamënt Europeich. Tlo possen liejer do avisa ciunes che ie si cumpetënzes y co che vën a se l dé la normes europees. La ncëria prinzipiela dl Parlamënt ie daniëura chela de cuntrolé cie chel vën fat a inuem dl Union Europea. L’ultima pert dl cudejel dat ora n ucajion dla veles europees ie unì dedicà ai dërc dla populazion y cie che l sinifichea a vester zitadin dl’Union Europea. N dut à la Provizia de Bulsa stampà 52.500 copies.
L cudejel ie da giapé debant tla vesion tudëscia o taliana pra l pont de nfurmazion sun l’Europa che ie chisc dis da abinè tla streda Gerber 69 a Bulsan. Ai abunei ala zaita dla Provinzia ti uniral mandà pea cun la proscima edizion. Nteressei possa se lascé mandé l cudejel o passé diretamënter tl Ufize stampa dla Provinzia tla Cësa dla Provinzia 1, str. Cristpi 3. L numer de telefonn ie l 0471 – 41 22 11 y la e.mai lpa@provinz.bz.it
Ast
