Atualità

USP – La cumposizion dla Jonta Provinziela vën mo metuda apuntin y la Jonta atulela à ntant me la cumpetënza sun cuestions de ordinaria aministrazion. La pruposta per l bilanz per l ann che vën unirà laurà ora dala proscima Jonta. Per chësta rejons ne iel ncuei, 24 de nuvëmber, nia unì tëut „decijions politiches“.

USP – Stories sun l handicap y i emarginei ie stat l argumënt dl cuncors „Portes“ metù a ji per sculeies dla scoles elementeres y mesanes ladines. I lëures di sculeies, fai n uncajion dl’ann europeich dedicà a persones cun handicap, ie unic premiei n juebia ai 20 de nuvëmber a Al Plan de Mareo. Te chësta ucajion iel nce unì presentà tesc’ de n sculé autist. La manifestazion drët sentida ie unida cumpanieda dala presënza dl Assessëur ala Scola Ladina Florian Mussner. Un n tema ie unì scrit ntëur per n pez de teater che ie unì tëut su dala RAI Ladina y unirà mustrà ai 27 de nuvëmber.

USP – I rapresentanc dl Jungendring y dla Jungschar dl Südtirol se à ncuei danmesdi, ai 21 de nuvëmber, ancuntà cun l Presidënt dla Provinzia Luis Durnwalder tla Cësa dla Provinzia Widmann a Bulsan. Te chësta ucajion iel unì rujenà sun de plu argumënc che ti sta a cuer ai jëuni. La 6.000 sotscrizions che se damanda n aucat per straverdé i mëndri y i jëuni ie ncuei unides sëurandates al Presidënt dla Provinzia. Durnwalder à dit de ulëi tenì cont dla pruposta ntan chësta legislatura.

Tl’ena danter l 24.11.2003 nchin ai 28.11.2003 tenirà i culaburadëures di ufizies provinziei per l artejanat udienzes tla sëntes destachedes.

Sara y Simon ie i doi inuemes che n ti à dat l plu ai popsc tl ann 2001 tl Südtirol. N cont de popsc che à messé murì ntan si prim an de vita nen fovel tl 2002 bën 4,0 sun 1.000. La cumpëida di nasciui morc ie plutosc bassa ntan l ann 2002, cun 3,2 sun 1.000 nascites.

La cumpëida di dependënc publics tl Südtirol fova ala fin dl 2002 de 42.793 persones. L 81,5% lëura tla aministazion locala, nsenian n pert nce pra la scoles stateles. L 18,5% lëura tl’aminstrazions stateles y aministrazions n pert stateles o pra aziendes privatisedes schiche la posta y la ferata. Pra chësta mprejes stateles lëura plu ëi, ntan’ che pra l aministarzions locales iel mo n tan de ëiles che no ëi nciariei.

Usp - L Cunsëi dla Regions à ncuei, 19 de nuvëmber, azetà pra la reunion generela la pruposta de Durnwalder per l sustëni dla rujenedes de mendranza. L Presidënt dla Provinzia Luis Durnwalder à ncuei a Brüssel nce ancuntà la cumissera culturela dl’EU Viviane Reding.

Permez al ann 1990 ie la cumpëida di spartii cresciuda de passa mo n tant. Permez a 320 dan trëdesc ani, an sën cupedà 662 caji te nosta Provinzia. Chësc fej ora na rata de 14,2 copies spartides sun 10.000 persones. Belau 90% se a spartì cun tramedoi a una y l 39% ie stai maridei per passa 15 ani. I devorc ie da 255 tl ann 1990, ruvei a 341 tl ann 2002.

Aldò dla nrescides fates sun l di dl 30 de juni 2003 iel dantaldut states persones privates y la sozieteies de finanziamënt a damandé do per finanziamënc (34,3%). Sciche sgonda grupa cun 14,8% iel pona stat i hotiei y restauranc dan i mprenditëurs dl’edilizia (12,0%) y i marcadënc (11,7%). Gran pert di credic che manacia de nia plu uni dai de reviers ie tla mans de persones privates y sozieteies de finanziamënt (31,6%). Do vën i mprenditëurs dl’edilizia (15,1%), i marcadënc (14,6%) y la ndustria (10,9%). Nsci l’analisa data ora dal Istitut de Statistica Proviziel.

Usp – La regulamentazion per la streda sun Mont de Sëuc che jirà ndrova ai 20 de dezëmber y l plann di purtoies ie stai i argumënc plu mpurtanc che ie unii tratei tl’ultima senteda dla Jonta Provinziela. A Picolin ne uiral nia plu jit inant cun la Scola Profesciunela.